Vineri, 4 martie 1977. Luna plină. Primăvara bătea la uşa. Apăruseră deja mugurii copacilor. La televizor – filmul bulgăresc Dulce şi Amar. Ceauşescu, aflat în Nigeria, participa la dineul oficial dat de preşedintele african. Nimic nu prevestea urgia care urmă să se abată asupra României 10 bombe atomice. La ora 21.22 seismul, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scară Richter, loveşte ţara noastră. Violenţa lui s-a înregistrat atât pe verticală, cât şi pe orizontală, în direcţia nord-sud şi est-vest. Epicentrul a fost în zona Vrancea, la o adâncime de circa 110 km, planul în care s-a produs prăbuşirea straturilor fiind de aproximativ 60°. Toate staţiile seismice de pe glob, aflate pe recepţie, au reperat cutremurul, prima care a prins, procesat şi analizat informaţiile primite în urma cutremurului fiind cea de la Golden – Colorado (Statele Unite). Energia distructivă eliberată de seism a fost egală cu cea emisă de 10 bombe atomice de tipul celei aruncate asupra Hiroshimei!
În Capitală au căzut 32 de blocuri şi clădiri mari. Alte peste 130 au fost grav avariate. Mormane de ruine au ajuns clădirile de la Lizeanu – colţ cu Ştefan cel Mare, Continental – Colonadelor, Dunărea, Scala, Casata şi Nestor. Sub dărâmăturile blocului de la Colonadelor şi-au găsit sfârşitul: Toma Caragiu, Alexandru Bocăneţ, Doina Badea (împreună cu soţul şi cei doi copii), poeta Veronica Porumbacu, criticul Mihai Petroveanu, poetul A.E. Baconski şi soţia sa. Din fericire, poeta Ana Blandiana nu se afla în acel moment în imobil, fiind internată cu câteva zile înainte în spital. Ca prin minune, soţul, scriitorul Romulus Rusan, a fost găsit în viaţă sub mormanul de moloz. Alexandru Ivasiuc moare lovit de o piatră, în faţa blocului Scala, care s-a prăbuşit. Pe 5 martie se dau primele cifre ale dezastrului: 508 morţi. 2.600 de răniţi. Oraşul Zimnicea este prefăcut în ruine: 175 de case prăbuşite, 523 grav avariate, 4.000 de persoane sinistrate, sute de victime. În Craiova sunt avariate grav peste 550 clădiri, printre care se numără Muzeul de Artă, Muzeul Olteniei, Universitatea, Biblioteca judeţeană. Primele estimări indicau un număr de 30 de morţi şi 300 de răniţi. La Vaslui au fost de asemenea pierderi grele, atât umane – 7 persoane decedate, cât şi materiale.
Dintre județele grav afectate de puternicul seism se numără cele din apropierea arcului carpatic — Prahova și Buzău. Efectele dezastrului au fost considerabile în orașele și satele din aceste județe. Numai în orașul Ploiești — reședința județului Prahova — 2.194 de clădiri au fost afectate, dintre care 194 au fost complet distruse. Peste 70 de întreprinderi din întregul județ și-au întrerupt activitatea parțial sau total, 35 aflându-se în Ploiești.
În județul Buzău, aproximativ 1.900 de locuințe din orașe și sate au fost complet distruse sau deteriorate, peste 300 de școli, grădinițe și creșe au fost reduse la ruine sau deteriorate, 30 de instituții socio-culturale au fost afectate și au existat pierderi importante în industrie.
În ambele județe s-au înregistrat zeci de morți și sute de răniți, mii de familii afectate. La toate acestea se adaugă pagubele importante din agricultură.
Mai „fericite” sunt judeţele din Transilvania şi Dobrogea, care au scăpat neatinse sau cu pagube mici. Evaluarea finală a pierderilor – umane şi materiale, este teribilă: 1.570 morţi, 11.300 răniţi, 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate, 35.000 de familii sinistrate, 763 de unităţi economice afectate. Pagubele s-au ridicat la 10 miliarde lei, echivalentul a 2 miliarde de dolari. S-a dus o luptă neîncetată, zile în şir, pentru scoaterea supravieţuitorilor de sub dărâmături. Au fost aduşi chiar şi specialişti din Elveţia, însoţiţi de câini dresaţi pentru salvarea victimelor din munţi de moloz. Au fost găsiţi supravieţuitori chiar şi după 11 zile de la cutremur. Ultimul salvat, tânărul de 19 ani, Sorin Crainic, a stat sub dărâmăturile fostului bloc „Continental” nu mai puţin de 250 de ore, înainte de a fi recuperat şi redat vieţii.
