La puțin timp după solstițiul de vară, pe 24 iunie, românii celebrează una dintre cele mai îndrăgite sărbători populare, numită Drăgaica sau Sărbătoarea Sânzienelor. Sânzienele mai sunt cunoscute și ca Frumoasele, Zânele, Domnițele, Împărătesele Văzduhului sau Drăgaicele. Tradiția spune că, în noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul, 23 spre 24 iunie, cerul se deschide și Sânzienele, în număr impar de cete, umplu câmpurile , cântă și dansează pentru sărbătoarea Soarelui și a dragostei.
Această sărbătoare mai poartă denumirea de Amuțitul Cucului. Cucul cântă de la sărbătoarea religioasă Buna Vestire( Blagoveștenie), până la Solstițiul de vară – Sânzienele, care corespunde sărbătorii religioase a nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. Se spune câ atunci când cucul încetează să cânte înainte de Sânziene va fi o vară secetoasă.
Prin cântecul și dansul lor, Drăgăicuțele aduc binele pe pământ, dau puteri tămăduitoare plantelor, dau rod holdelor, femeilor căsătorite, înmulțesc animalele și plantele , apără holdele de stihiile naturii.
Situația se schimbă atunci când oamenii nu țin cont de ele și, în loc de bine, declanșează răul pe pământ, lovind cu “ lanțul Sânzienelor” .
Tradițiile legate de această zi sunt legate de sănătate, dragoste și fertilitate.
Plantele ocupă un loc aparte în practicile legate de această sărbătoare. Floarea de Sânziană ajută fetele să-și viseze ursitul în ajunul sărbătorii. În unele zone fetele își impletesc cununi din aceste flori , pe care le lasă noaptea în grădină. Dacă le găsesc pline de rouă, e semn bun, de măritiș. Băieții își pun și ei flori de Sânziene la pălării și pleacă în cete prin sat.
Din spice de grâu, pelin, sunătoare, ferigă, soc, salcie, busuioc, cicoare, flori de Sânziană fetele își împletesc cununi pe care le poartă la Jocul Drăgaicei, care reprezintă zeița agrară. Cununile se păstrează un an de zile, la locuri alese, cum ar fi ușa de intrare a casei, la pietrele de hotar, la stâlpii porților și crucile mormintelor, având rolul de a proteja oameni, animale, recolte de rele. Aceste cununi , dacă sunt aruncate pe case sau pe șură, în funcție de poziționarea lor, vor fi semne de bine sau de rău .
Cununile de plante dădeau informații nu doar pentru oameni, ci și pentru animale. Astfel, în ajunul sărbătorii, cununile erau puse în colțul de răsărit al casei. Dacă pe ele se așezau păr, puf sau pene, era un semn de bun augur pentru animale.
În funcție de momentul înfloririi florii de Sânziene, se poate începe cositul.
Roua din noaptea de Sânziene este folosită de femei pentru fertilitate. Tradiția spune că, dacă te speli pe față și trup cu roua din această noapte miraculoasă, vei fi frumos la chip și trup.
Potrivit calendarulortodox.ro, în unele zone, este aleasă Drăgaica, dintr-un grup de șapte fete , cea mai cuminte, frumoasă și bună la inimă. Ea se îmbracă în alb și, împodobită cu spice de grâu pornește , alături de alte fete prin sat, oprindu-se doar la răscruce drumuri pentru a face o horă.
În unele zone se organizează târguri și bâlciuri, prilej bun de întâlniri ale fetelor cu băieții.
Tot de acestă sărbătoare este legat si obiceiul de pomenire a morților, numit Moșii de Sânziene. Este un bun prilej de a face curat la morminte, de a aprinde lumânări și a face pomeni.
Sărbătoarea Sânzienelor face parte din calendarul creștin –ortodox. Fiind foarte aproape de solstițiul de vară, marchează începutul verii și ăn calendarul popular, fiind denumită Cap de vară.
Sursa: calendarulortodox.ro / Agerpres.ro
