În a treia zi de Crăciun, Biserica ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Apostol Întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan.
În greaca veche, Ștefan înseamnă cununa lui Dumnezeu.
– Se spune că în ziua praznicului este bine să evităm deplasările în zone montane și în locuri izolate, care ne pun viața în primejdie.
– Azi se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart și persoanelor tinere, care poartă numele mucenicului Ștefan.
– Creștinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de mult timp cu persoane orgolioase, e bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ștefan, sfințită în această zi.
– De asemenea, pentru sporul casei și pentru sănătatea rudelor cu probleme mari de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ștefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi.
– În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ștefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, uns cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ștefan, se sfințesc la biserică în ziua praznicului și se împart copiilor săraci.
415.276 de români își sărbătoresc onomastica.
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, numele Sfântului Arhidiacon Ștefan este purtat de 415.276 de români, dintre care 301.609 sunt bărbați și 113.667 sunt femei. Majoritatea bărbaților sărbătoriți, respectiv 269.336, poartă numele Ștefan, 3.255 se numesc Ștefănel și alți 500 au fost botezați Fane. Dintre femeile sărbătorite, 80.464 se numesc Ștefania, 22.630 sunt Ștefana și 9.193 Fănica, scrie libertatea.ro.
