Doina Cornea, un simbol al disidenţei anticomuniste din perioada regimului totalitar al lui Nicolae Ceauşescu, a murit în noaptea de joi spre vineri. Avea 88 de ani. Într-o declaraţie transmisă News.ro, fiul Doinei Cornea afirmă că toţi cei care au iubit-o pe mama sa sunt binevenţi la funeralii, precizând: “Va fi o slujbă de Înviere, şi nu o tribună politică”. ”După o viaţă plină de încercări a pornit spre marea Încercare. A pornit spre o lume mai bună, a păşit pe un tărâm lipsit de ură şi răutăţi. Dumnezeu să o ţină aproape de El! Atunci când voi şti, voi anunţa programul de înmormântare. Toţi aceia care au iubit-o, şi doar aceia, sunt bineveniţi. Va fi o slujbă de Înviere, şi nu o tribună politică”, este mesajul lui Leontin Iuhas.
Doina Cornea s-a născut în 30 mai 1929 în Braşov. A fost publicist, traducător, profesor. Între 1982 și 1989 a difuzat 31 de texte și proteste prin radio „Europa Liberă”. În 1983 a fost destituită de la universitate și supusă unor anchete, interogatorii, bătăi, amenințări. Urmărirea ei politică a fost coordonată de colonelul de Securitate Alexandru Pereș, tatăl fostului senator Alexandru Pereș (PDL). Împreună cu fiul ei, Leontin Iuhas, a răspândit 160 de manifeste de solidaritate cu muncitorii din Brașov răsculați la 15 noiembrie 1987, ambii fiind din această cauză arestați pentru 5 săptămâni.
În septembrie 1988, printr-o scrisoare deschisă adresată papei Ioan Paul al II-lea, scrisoare difuzată de Radio Europa Liberă, a solicitat împreună cu alți cinci intelectuali clujeni scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma din ilegalitate. A fost urmărită permanent până la 21 decembrie 1989. A participat la manifestația stradală de la Cluj din 21 decembrie 1989, sub gloanțe. După 22 decembrie 1989, a fost cooptată în Consiliul Frontului Salvării Naționale, organism din care și-a dat demisia la 23 ianuarie 1990, din cauza transformării FSN în partid politic și a reminiscențelor comuniste ale acestuia.
A fondat (împreună cu alții, devenind apoi președintă) Forumul Democrat Antitotalitar din România (6 august 1990, la Cluj), ca o primă mișcare de unificare a opoziției democrate, din care s-a format mai târziu Convenția Democrată din România (CDR). A fost o susținătoare a Monarhiei, când încă trăia Regele Mihai. După moartea Regelui, a denunțat apropierea dintre actuala putere și moștenitorul Coroanei, acuzând că tentativa de instituționalizare a Casei Regale înseamnă legitimarea abdicării forțate și ilegale a Regelui Mihai la 30 decembrie 1947. Urmare a notorietății ideilor exprimate și a ținutei morale, a primit un mare număr de distincții, titluri și premii, dintre care cele mai importante sunt:
- Premiul „Thorolf Rafto” (Norvegia, 1989)
- Doctor Honoris Causa al Universității Libere din Bruxelles (1989)
- Legiunea de Onoare în grad de Ofițer (Franța, 2000)
- Ordinul „Steaua României” în grad de Mare Cruce (2000)
- Legiunea de Onoare în grad de Comandor (Franța, 2009)
- Crucea Casei Regale a României în octombrie 2009.
În ultimii ani de viață a trăit retrasă, la Cluj. Avea să suporte de curând o teribilă lovitură: Ariadna Combes, fiica Doinei Cornea, a murit, la 62 de ani, luna trecută, în Franța. Ea a fost cea care, în perioada comunismului, a facilitat transmiterea în străinătate a mesajelor anticomuniste exprimate de mama sa.