Cea mai însemnată sărbătoare din câşlegile de iarnă, după Sfântul Vasile, este Botezul Domnului sau Boboteaza. Este celebrată de către creştinii ortodocşi la fiecare început de an, pe 6 ianuarie. Boboteaza semnifică sfinţirea apelor din întrega lume. Este sfințirea întregii creaţii, după cum Iisus Domnul s-a coborât în râul Iordan pentru botez. Din punct de vedere bisericesc, este vorba despre o sărbătoare foarte veche. Își are originea în Ţara Sfântă. Slujba de Bobotează nu se săvârşeşte în biserică, ci afară, lângă o apă curgătoare ori o fântână. Tot de Bobotează, în curţile bisericilor se amenajează cruci din gheaţă, simbolurile acestei sărbători. De obicei, în această perioadă este foarte frig, fiind foarte cunoscută şi des folosită expresia “gerul Bobotezei”.
Când se folosește Agheasma Mare
… împărţită după slujba de Bobotează în biserici, este păstrată cu sfinţenie. Dar când se folosește Agheasma Mare? Este considerată leac pentru boli, dar şi pentru momentele în care gospodinele cred că familia sau gospodăria au primit „făcături” necurate. Momentul luării agheasmei provoacă îmbulzeală, căci luată înaintea altora e „mai bună pentru dragoste, cinste, măritare”. Din aceasta beau toţi ai casei, punându-se chiar şi în mancarea vitelor. Chiar şi copiii morţi nebotezaţi pot primi botezul dacă mamele lor cară şapte ani la rând, de la şapte biserici, agheasma mare şi le stropesc mormintele.
Agheasma mare are puteri deosebite, vindecă, însănătoşeşte şi curăţă sufletul şi trupul. Și cei care și-au mărturisit păcatele la preot, prin spovedanie, dar nu sunt considerați demni de a primi Sfânta Împărtășanie, primesc Agheasma Mare.
ampress.ro
