În această zi, se pomenesc sfintele şi mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. Se mai face încă pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută de tălharul recunoscător care a fost împreună cu El. Biserica numeşte Patimile Domnului: sfinte – pentru că Cel ce le-a răbdat este Sfântul Sfinţilor, sfinţenia însăşi; mântuitoare – pentru că ele sunt preţul cu care Domnul a răscumpărat neamul omenesc din robia păcatului; înfricoşătoare pentru că nu poate fi ceva mai înfricoşător decât ocară pe care Făcătorul a răbdat-o de la făptura Sa. În această zi nu se săvârseste Liturghia pentru că însuşi Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum; este vreme de post total, pentru că Mirele s-a luat de la noi. (Matei 9, 15).
Se fac numai ceasurile împărățeşti care ne pun înainte nemărginită smerenie a Domnului, Crucea cea dătătoare de viaţă şi credinţă tălharului. Seara săvârşim denia prohodului Domnului, care este ultima treaptă a tânguirii pentru Hristos, înainte de Învierea Sa. Se înconjoară de trei ori biserica cu Sfântul Epitaf – semn al celor trei zile petrecute în mormânt. Ouăle nu se vopsesc în Vinerea Mare. Gospodinele sunt sfătuite să vopsească ouăle fie în Joia Mare, fie sâmbătă, înaintea Paştelui, în niciun caz în Vinerea Mare. În această zi, nu ar trebui să se facă nimic.
De asemenea, este bine că ouăle să fie vopsite în roşu deoarece această culoare este sângele Mântuitorului. În Vinerea Mare, credincioşii ţin Post Negru pentru iertarea păcatelor şi pentru a avea spor şi sănătate. – în Vinerea Mare se ţine post negru în amintirea Răstignirii lui Iisus.
În Vinerea Mare nu se fac copturi. În dimineaţa de Vineri Mare, înainte de răsărit, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau în apă curgătoare pentru a fi sănătoşi tot anul. În Vinerea Mare nu se mănâncă urzici, nu se foloseşte oţet pentru că pe Cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele au fost udate cu oţet. În Vinerea Mare se opreşte lucrul, nu se spală, nu se coase, nu se sacrifică păsări sau animale. În unele zone se da cu tămâie în jurul copacilor şi caselor pentru a le feri de dăunători, boli, trăznet şi animale sălbatice.
Dacă plouă în Vinerea Mare se spune că va fi an mănos. În Vinerea Mare fetele nemăritate fac vrăji de dragoste pentru a fi cerute de nevastă. În Vinerea Mare nu se săvârșește Liturghie, iar morţii nu se îngroapă decât cu bătăi de toacă. Scăldatul ritual. Este un simbol al curăţării trupeşti şi sufleteşti care se face în Vinerea Mare. De asemenea, în Duminica Paştelui, credincioşii se spală cu apă în care au pus un ou roşu şi un bănuţ de argint. În noaptea Învierii Domnului, oamenii merg la Biserică, de unde iau Lumină şi cântă, împreună cu preoţii, “Hristos a Înviat!”.
După încheierea slujbei, ei merg acasă cu lumânările aprinse pe care le sting abia după ce fac semnul Crucii. Aceasta se ţine în casă şi este aprinsă doar la vreme de necaz. În ceea ce priveşte rugăciunile folositoare în această perioada, preoţii sfătuiesc să se citească Evangheliile. Înainte de Sfintele Sărbători, sunt recomandate Evangheliile după Matei, Marcu şi Luca, iar după această perioadă, cea a lui Ioan Evanghelistul. Nu în ultimul rând, trebuie amintit că din Joia Mare şi până în Joia din Săptămâna Luminată, femeile nu au voie să spele haine. În Vinerea Mare, lumea nu este bine să se tundă pentru că se spune că ar putea muri cineva apropiat din familie.
