Zi de o dublă importanță astăzi, pentru elevii și profesorii Colegiului Național ,,Mihai Eminescu”, din Buzău. Pe 15 ianuarie, de ziua nașterii patronului spiritual al prestigioasei unități de învățământ, declarată și Ziua Naţională a Culturii Române, reprezentanții instituției au organizat o serie de activități ce marchează totodată și cei 100 de ani de la înfințarea Colegiului Național ,,Mihai Eminescu”. Programul acestor evenimente a fost bine pus la punct și gândit în cele mai mici detalii, iar paleta de activități era atât de interesantă, încât o vizită la instituția de învățământ amintită era imperios necesară.
Pentru 2 ani de zile, colegiul și-a schimbat locația în clădirea Liceului Tehnologic „C.Neniţescu”, însă atmosfera pe care am simțit-o acolo a fost una eminesciană. Am fost întâmpinată cu căldură de directorul adjunct al C.N. ,,Mihai Eminescu”, profesoara Daniela Mihaela Albu care, pe durata a câteva ore, mi-a fost ghidul perfect al unui tur de forță în incinta instituției de învățământ. În prima parte a zilei am urmărit lecții demonstrative coordonate de diriginții și profesorii claselor gimnaziale a XI-a și a XII-a, realizate sub egida ,, Istoria școlii noastre în 100 de ani”, acolo unde am întâlnit oameni și copii frumoși din toate punctele de vedere. Am intrat la clasa XII-a C, acolo unde elevii au pregătit mesaje emoționante aduse ca un omagiu şcolii în care exigenţa și profesionalismul actului de învăţare au fost şi vor fi în continuare la cotele cele mai înalte.
,,În cadrul orei de dirigenție am inițiat două teme: ,,Dialog între generații” și ,,Mesaj la ceas aniversar”. Se pară că a fost agreat într-un număr mai mare ,,Mesaj la ceas aniversar”. Copiii trăiesc în prezent cu emoții având în vedere că au fost în fața noastră 100 de ani de oameni care au învățat, oameni care s-au întors la izvorul cunoașterii, au avut abilități cu care au putut să-și clădească cariere strălucite. Mă bucur că ei vibrează la inițiativa noastră. Este un dialog între generații, având în vedere că în școală avem colegi care au urmat cursurile acestui liceu, iar noi, ceilalți, care am venit din afară, am venit cu o noutate, am venit cu un suflu nou, astfel încât să emoționăm, să formăm noi oameni frumoși ai societății”,a declarat pentru Buzăumedia, profesoara Rădița Palela, dirigintă la clasa a XII-a C.
Având în vedere cele spunse, ar fi fost păcat să nu aflu care au fost mesajele transmise de copii, scrise în câteva rânduri, după cum le-au dictat inima și gândul. Iată câteva dintre ele:
Mara Ciobotă : ,,Ne închinăm cu sufletul în fața roditoarei prestații de ani și ani. Îți oferim zâmbetele noastre în semn de recunoștință pentru educația școlară a fiecărui an de liceu. Amintirea anilor de liceu va rămâne perpetuum în inimile noastre deschise către noutatea zilelor de azi, fără a ne uita trecutul.”
Raisa Dinu: ,,Liceul nostru nu este doar o clădire cu minuni, un loc unde fiecare își creează propria viață. Liceul nostru este un suflet aparte, care trăiește împreună cu noi fericirea, tristețea, victoria, înfrângerea, iubirea.”
Sonia Andreea Stemate: ,,Cu ocazia Centenarului Colegiului Național ,,Mihai Eminescu” Buzău le urăm atât generațiilor actuale, cât și celor viitoare mult succes în îndeplinirea scopurilor pe care și le-au propus și le dorim un drum cât mai lin în viață. În acest liceu plutește o atmosferă de fraternitate pe care dorim să o transmitem mai departe ca pe o tradiție. Sperăm ca și sufletele voastre să simtă iubirea și căldura emanate de profesori și de colegi.”
Părăsesc sala de clase cu o bucurie și o mândrie în suflet, la gândul că avem copii ce se formează frumos și care vor deveni adevărate valori. Ajung într-o altă clasă, acolo unde o întâlnesc pe profesoara de biologie Cerasela Crăciun, de la care aflu că a urmat tradiția familiei, îmbrățișând aceeași profesie ca și mama și bunica ei. Pe catedră se aflau înșirate câteva manuale vechi, cum ar fi și un Abecedar din 1950, publicat de Editura de Stat. Alături de acestea observ câteva poze vechi, amintiri frumoase din viața rudelor sale, o legătură a prezentului cu trecutul școlii de altădată. ,,Sunt amintiri frumoase. Este legătura noastră cu trecutul, cu școala, cu rudele noastre, cu prietenii, unii dintre ei s-au dus, unii dintre ei ne povestesc despre vremurile de odinioară. Sunt aspecte din viața de elev, din anii `30-`50. În perioada respectivă au fost făcute fotografiile. Este bine să cunoaștem trecutul, să ne amintim de cei care au trecut prin școală, cărora le-a plăcut să învețe și suntem mândri că învățăm în această școală. Ne leagă amintiri frumoase de această școală, cu generații în urmă, mama a predat aici și bunica mea, la fel. Cu următoarea generație e mai greu de spus ce se va întâmpla. Ar fi fost frumos dar să vedem cum vor evolua lucrurile”, îmi povestește Cerasela Crăciun.
În periplul meu prin acest liceu ajung într-una din sălile de clasă, unde tema acțiunii era ,,Dialog între generații”. Așezați cuminți pe scaune într-un ,,U” perfect, elevii clasei a V-a se aflau față în față cu unele dintre rudele lor – părinți sau bunici – dar și cu foști elevi ai C.N. ,,Mihai Eminescu”, de la care ei au aflat cum se învăța pe vremea lor, care erau rigorile din educație, făcând astfel o paralelă între trecut și prezent. ,,Am gândit-o ca o întâlnire între foști elevi, actuali părinți sau chiar bunici, frați, cu elevii pe care îi avem acum în clasa a V-a. Un dialog deschis, ei pun întrebări, sunt curioși. Evident că în timpurile de acum 50 de ani, pentru că avem o bunică ce a sărbătorit jubileul, școala de atunci era diferită de cea de astăzi, erau mai multe reguli și desigur că ei sunt curioși. Au fost receptivi și au fost interesați de rigoarea de altădată, cum puteau să respecte regulile și cum duceau la bun sfârșit toate sarcinile”, ne spune Mirabela Fetic, profesoară de limba franceză.
Pentru a-i atrage și mai mult în activități educative, pe durata acestei zile, profesorii din fiecare clasă au organizat o serie de concursuri, dintre cele mai interesante. ,,Pentru a marca ziua Colegiului nostru Național m-am gândit că ar fi interesant pentru ei organizarea clasei pe grupe, ca și acțiune generală, să fie un quizz. Fiecare grupă să conceapă 10 întrebări și să facă schimb cu o grupă, la alegere din clasă, de la care să primească răspunsul acestor întrebări și vor primi la rândul lor întrebările grupei pereche. Înainte însă, evident că le-am dat câteva informații, pentru că nu aveau de unde să cunoască tot ceea ce s-a întâmplat de-a lungul istoriei școlii noastre. Au fost foarte atenți, efectiv au și colaborat pentru că le-am mai pus câteva întrebări și mai știau și ei câteva lucruri. M-a suprins plăcut acest fapt”, mi-a explicat Mihaela Vlad, profesoară de limba engleză. Prin urmare, am asistat la un astfel de concurs privind istoria Colegiului Național ,,Mihai Eminescu”, ce a fost susținut de elevii unei clase terminale.
Acțiunea de acum se înscrie în seria manifestărilor începute anul trecut cu ocazia împlinirii a 100 de ani de existență a instituției de învățământ buzoiene, așa după cum a explicat Camelia Voicu, directorul Colegiului Național „Mihai Eminescu” Buzău.
Ceva mai devreme, profesoara Rădița Palela îmi spunea că astăzi a avut loc un dialog între generații, având în vedere că în școală sunt profesori care au urmat cursurile prestigioasei unități de învățământ. Printre aceștia le enumerăm pe Camelia Voicu, directorul Colegiului, dar și pe profesoara Daniela Mihaela Albu, directorul adjunct al acestei școli. Aflând aceste lucruri, curiozitatea m-a determinat să o întreb pe Daniela Albu cum a fost prima întâlnire pe care a avut-o cu elevii, în calitatea sa de profesor, abia ieșit de pe băncile facultății. ,,A fost o emoție puternică, pentru că, de exemplu, eu nu am avut niciodată acces în cancelarie. Așa era perioada aceea și m-am simțit o mică furnică ce intră într-o extraordinară clădire și instituție, care pur și simplu mă copleșea în primii ani și care tot timpul îmi crea o emoție, de fiecare dată de câte ori intram la oră, pentru că mi se părea că fiecare dintre elevii pe care îi am atunci în bancă reprezintă așa o putere extraordinară și cineva important de care eu trebuie neapărat să țin seamă, în tot ceea ce spun, în tot ceea ce fac, în gesturi, în mimică, în vorbe, în cunoștințe, în întrebări, adică nu a fost chiar ușor. Exigența pe care eu am simțit-o la profesorii mei, cred că în primii ani a fost o exigență preluată de la dumnealor și condusă și în clasă, acum în calitate de profesor. (…) Uneori mă puneam în situația elevilor, de altfel și acum mă pun în situația elevilor, pentru că trebuie gândite lecțiile în așa fel, încât ele să ajungă la mintea și la sufletul celor pe care noi îi avem acum în bancă și pe care îi modelăm. Sunt așa niște bulgări, pe care trebuie să-i șlefuim și să scoatem diamantul la suprafață”, mi-a povestit Daniela Albu.
Ea recunoaște totodată că sărbătorirea celor 100 de ani de la înființarea Colegiului Național „Mihai Eminescu” îi stârnește emoție, însă una constructivă.
După ce am vizitat mai multe săli de clasă în care am văzut activitățile organizate de către cadrele didactice alături de elevi, o vizită la Expoziția foto document – ,,50 de ani de la prima publicare a revistei colegiului, „Năzuințe” a fost binevenită. Aici am întâlnit-o pe Isabela Ștefania Coman, elevă în clasa a XI-a F, care de un an și jumătate este redactorul revistei „Năzuințe”. Îmi spune pe un ton foarte serios că munca sa implică multă atenție, implicare și … pasiune. ,,Implică foarte multă muncă, este o treabă foarte riguroasă. Trebuie să trec prin toate articolele, să le corectez, mai scriu și eu, pentru că este necesar. Mă asigur să fie totul în regulă, merg cu doamna profesoară (n.red. coordonator, prof. Elena Roua Dogaru) la tipărire și este o muncă foarte frumoasă, chiar îmi place ce fac. Este o provocare, trebuie să am foarte mare grijă, nu pot să trimit nimic lăsat necorectat, pentru că este foarte important, mai ales că trimitem revista și la nivel național”, mi-a declarat Isabela Ștefania Coman. Tot acolo, îl cunosc și pe reporterul revistei, Mihai Matei, de altfel olimpic la Chimie, după cum mi-a declarat: ,,Am participat la concursuri de Chimie, faza națională și reprezint liceul. Este o plăcere deosebită să fiu reporter al acestei reviste, dar și elev al acestui liceu. Sunt mândru de profesorii mei, de colegi”.
Ca reporter al revistei colegiului, „Năzuințe”, Mihai a scris câteva articole și deși i se pare incitant, jurnalismul nu pare să-l atragă. Dorește să se axeze pe chimie. Tot la această expoziție am întâlnit-o și pe profesoara Elena Roua Dogaru, coordonatorul revistei, timp de 20 de ani. ,,Sărbătorim 100 de ani de Eminescu și 50 de ani de revistă ,,Năzuințe” a Colegiului Național ,,Mihai Eminescu”. Numele pașoptist a fost adoptat atunci și așa a rămas, sinonimele idealuri, împliniri, voință sinonim cu eminescian le realizează eminescienii de azi. Fiind atât de bătrână, revista ,,Năzuințe” a dăinuit sub forme și reforme. Avem numărul festiv, de colecție, pentru Centenarul mare, 100 de ani de Eminescu – Centenarul nostru de suflet și 50 de ani de revistă ,,Năzuințe” a colegiului. Eu personal apreciez că din istoria frumoasă a Colegiului Eminescu care-și împlinește cei 100 de ani și-și onorează patronul, în primul rând ca laudă a limbii române, o revistă școlară aduce tinerețe, speranță, viitor și un prezent mai curat, mai bun pentru mass-media. La mulți ani Eminescu! La mulți ani ,,Năzuințe”!
Seria de activități dedicate acestei zile nu se oprește aici. Mai exact, între orele 16.30-18.00 și 19.00- 20.30, în sala Teatrului ,,George Ciprian”, va avea loc spectacolul „Joc și Rock”, adaptare după „Crai nou” – Opera Comică pentru Copii București, în regia lui Cristian Mihăilescu, director – Felicia Filip, oferit elevilor, profesorilor și colaboratorilor școlii, de Asociația pentru Colegiul Național „Mihai Eminescu”.
