Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” Buzău
??̆ ?? ??????? ??…
Pe 28 septembrie 1924 ?? ??̆?̦???, ?? ??????? ????, ?????, ??????? ???????? ??????????? (d. 1996). O adevărată legendă pentru filmul italian, Mastroianni a devenit unul dintre cei mai mari actori ai cinematografiei internaționale. În 1960, rolul din „La Dolce Vita”, alături de Anita Ekberg, avea să-l consacre la nivel mondial. A jucat până în ultima clipă a vieţii, adunând cinci decenii de carieră strălucită. Adică vreo 150 de filme, de la debutul lui din 1947, o filmografie în care a lucrat cu regizori ca Fellini, Visconti, De Sica, Antonioni, Altman, fiind nominalizat de trei ori la Oscar şi distins cu două Globuri de Aur, două premii BAFTA, un trofeu César, două premii la Cannes şi un Leu de Aur la Veneţia pen¬tru întreaga carieră.
În dimineața zilei de 28 septembrie 1928, biologul și farmacologul scoțian Alexander Fleming observa, în laboratorul său, o substanță care împiedica bacteriile să se înmulțească. Așa ???? ??̆ ??? ???????????̆, ??????-? ?̂???̂??????, ??????????, antibioticul care a revoluţionat medicina.
Fleming a uitat să curețe vasele din laborator, iar pe locul unde s-a format mucegaiul din genul Penicillium, bacteriile nu s-au înmulțit. Cercetările sale ulterioare conduc la dezvoltarea agentului antibacterian penicilină. Descurajat de lipsa sprijinului, Fleming a renunțat la studiul penicilinei în 1934. Cu toate că descoperirea ei îi este atribuită lui Alexander Fleming, în anul 1870 medicul englez John Scott Burdon-Sanderson descoperise deja o legătură între mucegai și cultivarea bacteriilor. Primul care a semnalat, în 1885, acțiunea inhibantă a substanțelor elaborate de microorganisme a fost savantul român Victor Babeș; tot el a sugerat că aceste substanțe ar putea fi utilizate în scop terapeutic pentru distrugerea agenților patogeni. Aceste fapte constituie o anticipație genială a savantului român care, cu 50 de ani înaintea descoperirii epocale a lui Fleming, a intuit efectele practice ce le-ar putea avea mucegaiul din genul Penicillium pentru progresul în medicină.
În colecțiile Bibliotecii Județene „V. Voiculescu” Buzău găsiți cărțile „O comoară în…mucegai (penicilina)”, de Ion Bordeianu și „Penicilina”, de Z. V. Ermolieva.
Tot într-o zi de 28 septembrie, dar în anul 1931, ?? ??̆?̦???, ?? ??????̦?????, ???????, ??????? ??̂?????. Eseist, critic şi istoric literar, editor, ziarist şi profesor, Râpeanu este un apropiat al Buzăului, fiind prezent la mai multe evenimente culturale organizate la Biblioteca Județeană „V. Voiculescu”. El este considerat un deschizător de drum în critica și istoria literară română. Alături de activitatea sa de critic literar în paginile revistelor culturale, ale ziarelor, la posturile de radio şi mai târziu de televiziune, Râpeanu s-a dedicat istoriei literaturii române, care a reprezentat dominanta prezenţei sale timp de şase decenii în cultura românească. A publicat un mare număr de ediţii critice din opera unor persoanlităţi care au marcat evoluţia spiritualităţii româneşti, în primul rând N. Iorga, al cărui principal editor şi exeget este considerat de mai mulţi ani. Este cel dintâi laureat al Premiului Naţional „N. Iorga”, instituit în anul 2003. Un alt domeniu al prezenţei sale este cel legat de istoria teatrului românesc; a alcătuit două ample antologii ale dramaturgiei române contemporane.
În colecțiile bibliotecii nostre găsiți mai multe volume semnate Valeriu Râpeanu, precum: „Pe drumurile tradiţiei”, „Nicolae Iorga”, „Alexandru Vlahuţă şi epoca sa”, „Călător pe două continente”, „Cultură şi istorie”, Memoria şi feţele timpului” etc.
Pe 28 septembrie 2006, înceta din viață ?????? ??????? (n. 1920). Eseist, critic literar şi poet, Ierunca era stabilit din 1947 la Paris, fiind o figură luminoasă a exilului românesc şi a luptei împotriva totalitarismului din ţară, un purtător de cuvânt al celor care nu aveau voie să vorbească”. Între anii 1952 şi 1975 a lucrat la Radiodifuziunea Franceză, ca redactor al unor emisiuni politice şi culturale în limba română. A fost soţul Monicăi Lovinescu și colaborator al postului de radio Europa Liberă. A publicat primul studiu despre „Fenomenul Piteşti” (1990), carte pe care o găsiți și în colecțiile bibliotecii noastre, alături de volume precum „Româneşte”, „Semnul mirării”, „Poeme de exil urmate de Tălmăciri” etc.
