Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” Buzău
??̆ ?? ??????? ??…
Pe 9 septembrie 1804 ?? ???????? ??????? ?????? ???????̧???. Curtea Domnească şi o bună parte a oraşului erau distruse. După acest incendiu s-au luat primele măsuri de aliniere a străzilor orașului. Important de știut este că abia în 1847 se înființează serviciul de pompieri. Până în acest an, cei care ajutau la stingerea incendiilor erau voluntarii, în general cetățenii care locuiau în apropiere.
Tot într-o zi de 9 septembrie, dar în 1828, se năştea în Iasnaia Poliana, în Imperiul Rus, scriitorul rus ??? ??????? (d. 1910), considerat unul dintre cei mai importanți romancieri ai lumii. Rămas orfan de tânăr, a abandonat studiile și s-a înrolat în armată, perioadă în care a început să scrie și să i se publice primele cărți. După Războiul Crimeii a renunțat la viața militară, a călătorit în Occident, s-a preocupat intens de problemele sociale și politice ale timpului său. Capodoperele lui Tolstoi, „Război și pace” și „Anna Karenina”, au avut o influență hotărâtoare asupra dezvoltării romanului.
În colecțiile Bibliotecii Județene „V. Voiculescu” Buzău, pe lângă monografiile „Lev Tolstoi”, de Viktor Şklovski; „Lev N. Tolstoi – omul şi opera”, de Ion Biberi; „Lev Tolstoi – Fuga din rai”, de Pavel Basinski, găsiți și multe dintre volumele marelui scriitor rus: „Învierea”, „Anna Karenina”, „Jurnal”, „Povestiri din Sevastopol”, „Război și pace”, „Hagi Murad”, „Moartea lui Ivan Ilici”, „Povestiri pentru copii” etc.
Pe 9 septembrie 1896 înceta din viață ????? ????? (n. 1814), unul dintre cei mai de seamă actori şi animatori ai scenei româneşti, supranumit de mulți „întemeietorul teatrului românesc”. A urmat studiile Școlii lui Victor Quenim din Iași unde i-a avut colegi, printre alții, pe Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu. De Vasile Alecsandri l-a legat ulterior o lungă prietenie, poetul fiind un mare admirator al actorului. Pentru el a creat „Chirița” și cele mai multe dintre „Cânticelele comice”. Millo a urmat apoi Academia Mihăileană, iar după absolvirea acesteia, în 1840, a plecat la Paris, unde a studiat arta dramatică timp de cinci ani. În țară a fost profesor la Conservator, a iniţiat „Trupa artiştilor asociaţi” și a devenit prim-societar al Societăţii Dramatice a Teatrului Naţional din Bucureşti unde a îndeplinit şi funcţia de director de scenă.
Despre marele actor, găsiți în colecțiile bibliotecii noastre volume precum: „Matei Millo”, de Mihai Vasiliu; „Matei Millo şi timpul său”, de Ioan Massoff; „Matei Millo”, de Mihai Florea.
