În vechime, Anul Nou era sărbătorit la 1 martie, mai mult prin ritualuri magice şi tot soiul de invocaţii. Colindele de rit agrar sau pluguşoarele aduse până în prezent au legătură cu anotimpul reînvierii naturii, cu primăvara. Modificarea calendarului, prin sărbătorirea Anului Nou în luna ianuarie, a dus la strămutarea acestora în ianuarie, dar cu specificul şi coloritul fiecărei zone din ţara noastră şi cu importanţa colosală pe care a avut-o răspândirea creştinismului asupra acestor obiceiuri strămoşeşti. Astăzi, indiferent de apartenenţa religioasă, oamenii de pretutindeni petrec sărbătorile Anului Nou într-un mod cât mai plăcut.
Dar, să ne amintim câteva din înţelepciunile strămoşilor: trebuie să ţinem cont în această perioadă de sfârşit şi de început de an, ca ea să se desfăşoare într-o armonie perfectă. Se spune că, în Ajunul Anului Nou, nu trebuie să-i certăm pe copii. Fiecare om să fie vesel, să petreacă, să cânte, căci, aşa cum se desfăşoară ea de frumos, anul care vine va fi bogat în realizări, bucurii, sănătate, şi, evident, belşug.
. În judeţul Mureş, în ajun, se fierb boabe de porumb pentru ca în anul viitor grânele să aibă bobul la fel de mare cât cel fiert.
. În Moldova gospodinele pregătesc colaci, aceştia simbolizīnd bogaţia şi rodul întregii munci de peste an dar şi al celui viitor.
. În fiecare casă se întind mese bogate pentru ca noul an să fie prosper şi îmbelşugat. Carnea de pasăre este exclusă din bucate, se spune, găinile alungă norocul din noul an prin cotcodăcitul lor. Carnea de porc să fie nelipsită. În superstiţiile populare, grăsimea de porc simbolizează bogăţia şi norocul. Se mănâncă friptură de porc cu mămăligă şi varză acră, cīrnaţi, drob, cozonaci, se bea vin şi bere.
. În dimineaţa primei zile din anul nou se fac urări de sănătate, belşug şi prosperitate, se spune, aceste urări au o influenţă foarte mare pentru tot restul anului.
. Se mai spune că de Anul Nou, se deschid cerurile, īntre Dumnezeu şi oameni se creează o legătură spirituală, de aceea trebuie să ne rugăm Domnului să ne īndeplinească dorinţele īn noul an, să vorbim frumos, să fim buni. Şi animalele domestice vorbesc īntre ele şi prezic prin semne soarta stăpīnului īn noul an.
. Tradiţia rromilor spune că, de Anul Nou trebuie să fie pe masă mīncăruri care conţin fasole sau mazăre astfel vor avea noroc la bani īn anul viitor după numărul boabelor pregătite.
. În noaptea de ajun şi în prima zi a anului se pot influenţa magic evenimentele viitoare, prin ritualuri menite să aducă noroc. Tradiţia spune că în noaptea dintre ani e bine să se mănânce bine şi să se bea vin roşu pentru ca mīncarea şi băutura să nu lipsească de pe masă tot anul. Tot în această noapte comorile scot flăcări şi astfel pot fi descoperite.
. Creanga de vâsc semnifică simbolul universal al nemuririi şi al regenerării. De aceea nu trebuie să lipsească din nicio casă. Se pune de obicei la icoană. „Se spune că druzii tăiau vīscul doar cu secera din aur, special lucrată, pentru a nu-l deposeda de calităţile magice”. Şi la francezi s-au păstrat urme ale acestei tradiţii sacre, chiar şi īn franceza actuală existīnd urarea „Au gui l´an neuf!”, ceea ce, īntr-o traducere aproximativă, īnseamnă „Cu vīscul, anul se īnnoieşte!”. Virgilius indica faptul că Eneida īi pune īn mīna lui Eneea o creangă de vīsc īn momentul īn care acesta coboară īn Infern. După Vasile Lovinescu, „simbolul crengii de vīsc apare şi īn tradiţia populară romānească sub forma vīrtelniţei, sau a tipsiei, sau a Cloştii cu puii de aur, sau a sorcovei de Anul Nou – daruită de zīna bună fetei harnice”.
. Toate popoarele au credinţa că aşa „cum începe Noul An, aşa va decurge întregul an”.
. Cine începe anul cu masa încărcată, va avea un an îmbelşugat. Şi nu orice fel de mâncare, ci doar cele specifice pentru sărbătoarea Anului Nou.
. Pe masă trebuie să fie 12 feluri diferite de mâncare, reprezentând cele 12 luni ale anului.
. La masa de revelion se va servi neapărat crap. Aşa cum crapul īnoată īmpotriva curentului, tot aşa cei ce se ospătează din el va īnvinge în noul an toţi curenţii potrivnici. Capul familiei trebuie să-şi pună sub farfurie un solz de crap, pe care apoi îl va purta întregul an în portmoneu, pentru ca acesta să fie tot anul plin.
. Nu se serveşte carne de pasăre, deoarece norocul va zbura departe anul viitor
. Īn ajunul Anului Nou uşile trebuie lăsate deschise, pentru a intra norocul īn casă. Nu se stinge lumina şi focul, ca norocul să nu creadă că nu sīntem acasă şi să plece la alţii.
. Fetele de măritat pun seara un fir de busuioc pe marginea fântânii. Dacă dimineaţa este plin de promoroacă, se vor mărita în această iarnă.
. Fiecare tânăr necăsătorit îşi pune sub pernă o unealtă a meseriei sale, astfel se crede că-şi vor visa ursita.
. Băutură tradiţională să fie şampania sau vinul spumos. Pocnetele dopurilor la cumpăna dintre ani au puterea să alunge spiritele rele, iar revărsarea şampaniei sau vinului spumos semnifică revărsarea norocului īn anul care vine.
. Visele din noaptea de Anul Nou se īmplinesc cu siguranţă. ( īn mod sigur, nu doarme nimeni, aşa că…)
. Dacă īn dimineaţa anului nou, primul om întâlnit este un bătrân sau un postaş, vei avea ghinion tot anul. Cel mai bine este să întâlneşti un coşar, atunci norocul te va urmări tot anul, numai dacă încrucişezi degetul mare şi mijlociu de la mâna stângă şi să le pui pe un nasture de la haina ta, īn timp ce cu mâna dreaptă atingi coşarul. Dacă n-ai şanse să-l găseşti, e bine să porţi o mică amuletă cu imaginea unui coşar – el fiind considerat cel care luptă cu demonii şi-i învinge, iar funinginea pe care o lasă în urma lui te apără de boli.
. Dacă primul om întâlnit în prima zi din an este un cerşetor, vei avea mare noroc. Se consideră că aceştia au forţe supranaturale, de aceea trebuie omeniţi cu pomeni, care se spune că se vor întoarce însutit.
