Fuziunea PMP-UNPR a fost validată, miercuri, în cadrul unui congres extraordinar, dând naştere unui partid care este al treilea ca număr de parlamentari și are un număr considerabil de aleși locali. Formațiunea va păstra numele de PMP și își propune să intre în viitorul Parlament și să influențeze negocierile pentru viitorul guvern. Analiștii politici consideră planul drept realist.
PMP şi UNPR au votat, în unanimitate, fuziunea prin absorbție în congrese reunite ale celor două formațiuni. Prind decizia de miercuri, UNPR dispare, viitorul partid urmând să se numească în continuare PMP, avându-l ca președinte pe Traian Băsescu, lui Eugen Tomac și Valeriu Steriu (liderul fostului UNPR) revenindu-le funcțiile de președinti executivi.
În plan local, de fuziunea celor două partide ridică multe semne de întrebare nu numai pentru noii membri, dar și și pentru cei vechi. Potrivit unor surse, niciunul dintre puținii reprezentanți ai celor două partide contopite nu va primi șefia PMP Buzău. Miercuri, la București, printre participanții la eveniment s-a numărat și deputatul exPSD Adrian Mocanu, căruia i s-ar fi promis deja funcția de președinte al organizației județene, și, cel mai probabil, așa cum buzaumedia a mai scris, va fi șef peste adepții lui Traian Băsescu de la Buzău.
Rămâne de văzut care va fi poziția senatorului UNPR Constantin Popa.
Fuziunea UNPR – PMP a fost validată miercuri în cadrul unui Congres Extraordinar, dând naştere unui partid care are 2.518 consilieri locali, 51 consilieri judeţeni, 138 de viceprimari şi al treilea grup parlamentar că număr în Camera Deputaţilor. Grupul UNPR de la Senat a fost însă ”decimat” după ce majoritatea membrilor au migrat la PSD, în vreme ce lideri că Şerban Mihăilescu sau Gabriel Oprea au ales să rămână independenţi.
Fuziunea prin absorbţie a UNPR cu PMP a fost prezentată ca soluţie pentru ambele formaţiuni politice după alegerile din 5 iunie, aceste partide urmărind să obţină ”o linie de start” mai bună în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă.
Decizia UNPR de a fuziona cu PMP vine în contextul în care UNPR a negociat o fuziune cu PNL imediat după alegerile locale şi în condiţiile în care avea deja un parteneriat cu PSD, partid cu care a candidat la alegerile locale pe liste comune, excepţie făcând anumite localităţi în care filialele PSD şi UNPR au decis să meargă în alegerile locale cu liste separate.
Însă, ”hemoragia” în UNPR a început o dată cu negocierile purtate de ”partidul interesului naţional” cu PNL, când mai mulţi parlamentari au plecat la PSD şi a continuat şi după decizia privind fuziunea prin absorbţie a UNPR cu PMP, moment în care personalităţi cunoscute au demisionat din UNPR.
Iar această hemoragie va continua.
