În general, documentele care se solicită la internarea în spital sunt:
- Bilet de internare de la medicul de specialitate din policlinică/ trimitere de la medicul de familie;
- Buletin de identitate;
- Actul care dovedește calitatea de asigurat sau exceptarea de la plata contribuțiilor la sistemul de sănătate: adeverința de salariat, cuponul de pensie, cuponul de șomaj , adeverința de elev/student sau adeverința de ajutor social.
Este bine să știți că, la internare, trebuie să aveți la voi:
- Medicamentele pe care le luați în momentul internării, inclusiv medicamentele naturiste sau fără prescripție pe care vi le administrați (astfel încât doctorii să își facă o imagine cât mai completă asupra istoricului vostru medical);
- Obiecte și materiale necesare igienei personale în spital (de la pijamale, halat și papuci de casă până la prosop, săpun, periuță și pastă de dinți).
În același timp, NU trebuie să aveți la voi obiecte de valoare, bijuterii sau documente importante.
Ce drepturi au pacienții
Drepturile și obligațiile pacienților sunt reglementate de Legea 46/2003, care stabilește că pacienții au dreptul de a beneficia de asistență medicală de urgență, de asistență stomatologică de urgență și de servicii farmaceutice, în program continuu.
Conform actui normativ mentionat, pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoană umană, fără nicio discriminare.
Din perspectiva informațiilor pe care trebuie să le primească, un pacient are dreptul să știe:
- ce servicii de sănătate sunt disponibile și cum pot fi utilizate;
- cine sunt și ce statut au medicii care îi furnizează servicii de sănătate;
- care sunt regulile și obiceiurile pe care trebuie să le respecte pe durata spitalizării.
De asemenea, pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervențiilor medicale propuse, a riscurilor potențiale ale fiecarei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului și nerespectarii recomandărilor medicale.
Totuși, dacă informațiile prezentate i-ar cauza suferința, pacientul are dreptul de a decide dacă mai dorește să fie informat. Mai mult chiar, orice pacient are posibilitatea de a cere în mod expres să nu fie informat și de a alege o altă persoană care să fie informată în locul său.
„Rudele și prietenii pacientului pot fi informați despre evoluția investigațiilor, diagnostic și tratament, cu acordul pacientului„, se mai precizează în actul normativ.
Trebuie să mai știți că informațiile se aduc la cunostința pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate. În cazul în care pacientul nu cunoaște limba română, informatiile i se aduc la cunostință în limba materna ori în limba pe care o cunoaște sau, după caz, se va căuta o altă formă de comunicare.
Poți să refuzi o operație
Orice pacient are dreptul să refuze sau să oprească o intervenție medicală asumându-și, în scris, răspunderea pentru decizia sa. Totuși, personalul medical trebuie să explice pacientului consecințele refuzului său ale opririi actelor medicale.
Execepție face situația în care este nevoie de o operație de urgență, iar pacientul nu își poate exprima voința. În acest caz, medicii au dreptul să deducă acordul pacientului dintr-o exprimare anterioară a voinței acestuia.
Pacientul trebuie să își dea consimțământul și pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul său, în vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord.
Consimțământul pacientului este obligatoriu în cazul participării sale în învățământul medical clinic și la cercetarea științifică. Nu pot fi folosite pentru cercetare științifică persoanele care nu sunt capabile să își exprime voința, cu excepția obținerii consimțământului de la reprezentantul legal și dacă cercetarea este făcută și în interesul pacientului.
Datele medicale, confidențiale
Toate informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidențiale, chiar și după decesul acestuia.
Informațiile cu caracter confidențial pot fi furnizate, însă numai dacă pacientul își dă consimțământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres.
Totuși, în cazul în care informațiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditați, implicați în tratamentul pacientului, acordarea consimțământului nu mai este obligatorie.
Dreptul de a muri în demnitate și de a nu da șpagă
Potrivit Legii 46/2003, orice pacient internat poate beneficia de servicii medicale acordate de un medic acreditat din afara unitătii sanitare în care este spitalizat.
De asemenea, prevederile legale stipulează și că personalul medical sau nemedical din unitățile sanitare nu are dreptul să supună pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta să îl recompenseze altfel decât prevăd reglementările de plată legale din cadrul unității respective.
Legea citată mai precizează că pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue până la ameliorarea stării sale de sănătate sau până la vindecare. În faze terminale, pacientul are de asemenea dreptul la îngrijiri medicale pentru „a putea muri în demnitate”, mai arata actul normativ.
Sursa: avocatnet.ro
