Astăzi, când creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (Sânmedru din tradiția populară) atât la în orașe cât și în sate se împlinesc numeroase tradiții. Potrivit AMPress, în această zi ,,se dăruiesc ofrande prietenilor şi rudelor: o sticlă de vin din noua recoltă şi câte două pâini proaspete, pentru ca în anul care vine să fie spor şi sănătate în familia respectivă, iar doctorul să vină doar în calitate de musafir. La sărbătoarea Marelui Mucenic Dimitrie, în bisericile cu hram, credincioșii participă la slujbe pentru a primi mir sfințit la icoana Sfântului. Ritualul este asemănător cu cel din Biserica Sfântul Dimitrie din Tesalonic unde se odihnesc Sfintele Moaște ale Mucenicului Dimitrie.
Aici, credincioșii se roagă pentru iertarea păcatelor și sunt unși cu mir pentru a fi protejați de necazuri. De binecuvântarea ungerii cu mir sfințit, în bisericile cu hram, este bine să se bucure și credincioșii care nu reușesc să vină în această zi la biserică. În acest caz, rudele care au participat la slujbă să le aducă un mir sfințit, pentru ca Marele Mucenic să-i ajute în momentele de cumpănă de peste an. În această zi se fac prognoze care se adeveresc. Dacă la Moșii de Sânmedru gutuile sunt din belșug, cu siguranță va urma o iarnă grea. Când în ziua de prăznuire a Mucenicului Dimitrie nu va fi soare și cerul va fi acoperit de nori, în iarna care vine va fi moină, fără zăpadă.
Prin tradiție, ziua praznicului este asociată cu sosirea iernii și a frigului. Se spune că în această zi, căldura intră în pământ, iar frigul îşi arată colţii. În mediul rural, atunci când șoarecii de pe câmp se apropie de sat, pentru săteni este o avertizare: iarna se apropie cu pași repezi și, foarte curând, își intră în drepturi. Deoarece Sfântul Dimitrie este considerat patronul păstorilor, ciobanii obişnuiesc să împlinească o veche datină pentru a afla cum va fi iarna care bate la ușă. Ei aşează un cojoc în mijlocul locului unde se adună oile şi aşteaptă să se aşeze o oaie pe acel cojoc. Dacă pe cojoc se culcă o oaie neagră, va urma o iarnă blândă. Totdeauna, când pe cojoc s-a culcat o oaie albă, în mod sigur, va fi o iarnă grea.
De asemenea, tot pentru a afla cum va fi vremea în anotimpul rece, ciobanii urmăresc ce culoare are oaia care se trezeşte prima în dimineaţa sărbătorii: dacă se trezeşte o oaie albă, care merge spre Sud, iarna va fi foarte grea. Dacă se trezeşte o oaie neagră, care se îndreaptă spre Nord, urmează o iarnă uşoară. Pentru spor în casă şi pentru armonie cu rudele, în ziua praznicului nu se spală rufe, nu se mătură în gospodărie şi nu se foloseşte pieptănul, care se aseamănă cu suliţele cu care-i omora persecutorul Lie pe creştini în timpul vieții Sfântului Dimitrie, fiul voievodului Tesalonicului, când credința creștină era interzisă prin lege. De asemenea, în Bucovina nu se seamănă usturoi, pentru că tot anul va fi pagubă în acea gospodărie”.
