În Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se ține post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic. Canoanele Bisericii învață că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasmă pe nemâncate. În Tipicul Sfântului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminică sau sâmbătă, nu se ține post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolelor IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul în seara acestei zile. După ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima data la liturghia credincioșilor și să se împărtășească. Astăzi, creștinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfințită – Agheasma Mare.
În unele regiuni, în special în Moldova, creștinii ortodocși gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), până la 14 ianuarie – odovania praznicului. Se întâmplă ca cei opriți de la Sfânta Împărtășanie să primească de la duhovnic binecuvântarea de a lua Agheasma Mare. Însă, trebuie să fim cu luare aminte la faptul că Agheasma Mare nu poate înlocui Sfânta Împărtășanie.
Alți preoți îi opresc pe credincioși să ia Agheasma Mare. În acest sens, Sfântul Sava spune: „aceștia nu fac bine pentru că prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfințirea lumii și a întregii făpturi… Deci de unde este socotința acestora pentru ca să nu guste apa aceasta, deoarece trebuie să știm că nu pentru această Apă este necurăția în noi, ci devenim necurați prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca să ne curățim de acestea, bem fără de îndoială această Sfântă Apă”.
Cu Agheasma Mare se stropesc casele credincioșilor și locuitorii acestora, în Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc și lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfințite, cum ar fi de pildă, la binecuvântarea și sfințirea prapurilor, la sfințirea crucii și a troițelor, a clopotului, a vaselor și veșmintelor liturgice, la sfințirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor și a Sfântului și Marelui Mir.
Slujba de la Agheasma Mare
Dacă Agheasma Mică se poate săvârși ori de câte ori credincioșii doresc acest lucru, Agheasma Mare se oficiază de două ori pe an, pe 5 ianuarie, în Ajunul Botezului Domnului și pe 6 ianuarie, în ziua praznicului Bobotezei.
În cadrul slujbei de sfințire a apei se citesc trei paremii, toate din prorocia lui Isaia (cap. XXV, 1-10; LV, 1-13 si XII, 3-6), apoi Apostolul (din I Cor. X, 1-4) și Evanghelia (de la Mc. I, 9-12), în care se prezintă în rezumat Botezul Domnului. După ectenia mare se rostește rugăciunea de sfințire a apei, compusă de Sfântul Sofronie al Ierusalimului, adresată Sfintei Treimi: („Treime mai presus de fire…”). Preotul slujitor Îl invoca de trei ori pe Sfântul Duh pentru sfințirea apei („Tu Însuți, dar, Iubitorului de oameni Împărate, vino și acum prin pogorarea Sfântului Tău Duh și sfințeste apa aceasta”) și binecuvântează de fiecare dată apa cu mâna, afundându-o cruciș în vasele cu apă. Apoi rostește o nouă formulă de invocare a Sfântului Duh („Însuți și acum, Stăpâne, sfințește apa aceasta, cu Duhul Tău cel Sfânt”), pe care preotul o rostește tot de trei ori, binecuvântând de fiecare dată apa, cu mâna cruciș.
La finalul slujbei, preotul slujitor afundă de trei ori crucea și busuiocul în apă cântând troparul Praznicului. „În Iordan botezându-Te Tu Doamne …”
În casele credincioșilor, agheasma se păstrează la loc de cinste, în vase curate și dintr-însa se gustă pe nemâncate, în zilele de post și ajunare. Potrivit învățăturii Sfinților Părinți, „firea apei celei sfinte este ca să spele și trupul și sufletul, să-l sfințească, să-l înnoiască și să-l faca fiu al lui Dumnezeu”.
Sursa: crestinortodox.ro
Sursa foto: ziuaveche.ro
