Legea votului prin corespondență a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.
Acest act normativ este unul aşteptat de întreaga societate şi asigură premisele respectării dreptului fundamental la vot pentru toţi românii, oriunde s-ar afla ei în lume – se arată într-un comunicat al Administrației prezidențiale.
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat joi, 19 noiembrie a.c., decretul pentru promulgarea Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.
Legea votului prin corespondenţă a fost un obiectiv pe care Preşedintele Klaus Iohannis şi l-a asumat încă de la începutul mandatului. Acest act normativ este unul aşteptat de întreaga societate şi asigură premisele respectării dreptului fundamental la vot pentru toţi românii, oriunde s-ar afla ei în lume – se arată în comunicatul oficial.
Miercuri, Curtea Constituţională a României a respins contestaţia depusă de UDMR şi ALDE în privinţa legii votului prin corespondenţă. Decizia a fost luată în unanimitate.
Legiuitorul, prin reglementarea votului prin corespondenţă, a păstrat un just echilibru între exigenţa asigurării universalităţii votului, pe de o parte, şi a caracterului liber şi corect al alegerilor, precum şi a caracterului direct, secret şi liber exprimat al votului, pe de altă parte – au arătat judecătorii CCR.
Decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi general obligatorie.
Proiectul votului prin corespondență a fost adoptat de Camera Deputaților la sfârșitul lunii octombrie.
Pe 3 noiembrie, ALDE a anunțat că grupul parlamentar al formațiunii de la Senat, alături de cel al UDMR, senatori de la UNPR, PSD și un senator independent au depus o contestaţie la CCR:
ALDE consideră că prin această modificare a legislației electorale sunt încălcate principii prevăzute în Constituția României. În primul rând, caracterul direct al votului. Textul Constituției atribuie în mod imperativ votului un caracter direct, ceea ce înseamnă, în intenția constituantului, prezența efectivă a cetățeanului în fața urnelor în vederea exercitării dreptului la vot fără intermediul unui procedeu indirect sau al unei persoane interpuse.