Schimbarea la Faţă a Mântuitorului reprezintă data la care Iisus, împreună cu trei dintre mucenicii cei mai apropiaţi, Petru, Iacob şi Ioan, au urcat pe muntele Tabor ca să se roage.
SCHIMBAREA LA FAŢĂ, sărbătorită de creştinii ortodocşi la 6 august, semnifică momentul în care Hristos a luat pe ucenicii Săi şi a urcat pe munte şi acolo faţa Lui a apărut strălucind. Veşmintele Lui au devenit albe că zăpada, iar ucenicii au putut vedea Lumina dumnezeiască. În tradiţie, s-au transmis mai multe obiceiuri şi tradiţii legate de această zi.
SCHIMBAREA LA FAŢĂ a Domnului este una dintre marile sărbători ale creştinismului. În această zi nu e bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fii certat de cineva, că aşa vei fi tot anul, până la următoarea sărbătoare. Fetele sunt sfătuite să nu se pieptene în această zi, pentru că nu le mai creşte părul, aşa cum nu mai creşte nici iarbă.
Sărbătoarea a prilejuit de-a lungul timpului apariţia a numeroase superstiţii, tradiţii, obiceiuri asociate în spaţiul popular românesc mai ales cu transformările naturii şi oamenilor aduse de sosirea toamnei. Odată cu 6 august, atunci când se celebrează acest eveniment religios, frunzele încep a se veşteji şi îngălbeni, apele a se răci, păsările călătoare pornesc a-şi croi drum spre ţările calde iar gândacii şi târâtoarele îşi caută adăpost în pământ, pregătindu-se pentru iarnă. Schimbarea la faţă a Domnului poartă şi numele popular de „Obrejenie” ori „Pobrejenie”, cuvânt având semnificaţia de „probozire”, adică ocărâre sau certare a oamenilor neascultători pe parcursul anului pe cale de a sosi.
Schimbarea la Faţă a Mântuitorului reprezintă dată la care Iisus, împreună cu trei dintre mucenicii cei mai apropiaţi, Petru, Iacob şi Ioan, au urcat pe muntele Tabor că să se roage. Aici, apostolii au fost învăluiţi într-un nor de lumina, în timp ce Iisus se ruga.
Schimbarea la faţă, 6 august constituie, de asemenea, un moment important în calendarul viticol: în această zi nu se lucrează şi la biserică se duc poame din nouă recoltă, se binecuvântează şi se împarte.
Ce nu ai voie să faci pe 6 august
În această zi nu e bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fii certat de cineva, că aşa vei fi tot anul, până la următoarea sărbătoare. Fetele sunt sfătuite să nu se pieptene în această zi, pentru că nu le mai creşte părul, aşa cum nu mai creşte nici iarbă.
În această zi se interzice scăldatul. De la Probajenii înainte, nu-i slobod să te mai scalzi în râu. O coborât cerbul de la munte, s-o pișat în apă şi-o răcit apa. Atâta-i tăt.” (Memoria Ethnologică). Explicaţia este cu totul alta: apele fiind de acum tot mai reci, creşte riscul îmbolnăvirilor. Praznicul Schimbării la faţă a Domnului readuce aminte de revelaţia strălucirii divine a lui Hristos de pe Muntele Tabor din Galileea (Matei 17:1-6; Marcu 9:1-8; Luca 9:28-36). După ce le-a adus la cunoştiinţă ucenicilor săi că urmează să fie ucis în Ierusalim (Matei 16:21), Hristos, împreună cu Sfântul Petru, Sfântul Iacob şi Sfântul Ioan, a urcat pe înaltul munte. Aici, aşa cum consemnează Matei, „S-a schimbat la faţă, înaintea lor, şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina.”
Tradiţii şi obiceiuri pentru spor şi sănătate:
– nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fii certat deoarece aşa vei fi tot anul;
– fetele nu trebuie să se pieptene deoarece podoaba capilară va stopa din creştere;
– nu se spală în această zi deoarece o să fiţi năpădiţi de ploşniţe şi păduchi;
– femeile însărcinate, dacă vor posti în această zi, vor avea parte de o naştere uşoară şi de copii sănătoşi;
– este bine de evitat călătoriile deoarece se spune că vă veţi rătăci;
– pentru spor şi sănătate, în această zi se duc la biserică ofrande, în special struguri, care se sfinţesc şi se împart în memoria rudelor decedate.
Despre oamenii care nu-şi văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineaţa zilei, se spune că vor muri până la sfârşitul anului.
În popor, această sărbătoare este privită şi ca începutul toamnei.
Schimbarea la Faţă a Domnului este prăznuită pe 6 august. Această sărbătoare aminteşte de minunea petrecută pe muntele Tabor, unde Hristos îşi descoperă dumnezeirea Sa prin natura umană pe care a asumat-o. Evanghelistul Matei spune „Şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina” (Matei 17, 2), în vreme ce evanghelistul Marcu spune că veşmintele Lui s-au făcut albe ca zăpada (Marcu 9,3). Faptul că Evanghelistul Matei spune despre chipul lui Hristos că era „ca soarele”, iar Luca, vorbind despre veşmintele Sale, menţionează că „erau ca zăpada”, ne descoperă că firea omenească nu a fost absorbită de cea dumnezeiască în Hristos, căci „zăpada” nu a fost topită de „soarele” din El. Amintim că firea umană şi dumnezeiască din Hristos sunt unite în chip neamestecat, neschimbat, neîmpărţit şi nedespărţit în Hristos.
Schimbarea la Faţă – dezlegare la pește
Deşi ne aflăm în postul Adormirii Maicii Domnului, Biserica a rânduit că pe 6 august, de sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului, să se facă dezlegare la pește pentru bucuria praznicului.
ampress.ro
