Pe 6 august, aproape de sfârsitul anului liturgic, avem sărbătoarea Schimbării la Fată a Lui Iisus Hristos. Aceasta este una din comemorările fundamentale ortodoxe, datorată importantei evenimentului. Hristos a luat pe ucenicii Săi si a urcat pe munte, unde, fata Lui a apărut strălucind, iar vesmintele s-au făcut albe ca zăpada. În acel moment unul dintre ucenicii săi a rostit:’’Doamne, bine este pentru noi să fim aici!’’Este momentul supremei fericiri, pentru că nimic în această lume nu poate mulțumi în afară de Dumnezeu, de slava Lui, lumina Lui, adevărul și Împărăția Lui. Creștinismul însuși este bucurie. Astfel trebuie înțeleasă sărbătoarea Schimbării la Față. Dumnezeu S-a dat pe Sine însuși, iar acest lucru înseamnă Viața, Iubire, Transfigurare. El ne-a dat puterea de a-L însoți pe Muntele Tabor și de a primi acolo tot ceea ce El a pregătit pentru noi.
Biserica însăși este reflectarea în această lume a luminii văzute de ucenici pe Muntele Tabor, este locul unde ne sunt date bucuria și lumina. Viața creștină este asemenea acelei urcări pe munte , urmând pe Hristos.
