
[bs-quote quote=”Este o zi istorică pentru municipiul Buzău, era o datorie de onoare pentru noi, după ce peste 100 de localități din Moldova și-au declarat Unirea cu România. Era și de datoria noastră, localitate din România, municipiul Buzău, să ne declarăm Unirea cu Basarabia. Era o datorie de onoare pentru că, acel moment extraordinar, 27 martie 1918, a fost făcut sub coordonarea lui Alexandru Marghiloman, președintele Consiliului de Ministri de atunci, buzoian care a reușit să proclame, în numele poporului român și a Regelui Ferdinand I, Unirea pentru totdeauna a României cu Basarabia. ” style=”default” align=”center” author_name=”Constantin Toma” author_job=”primarul municipiului Buzău” author_avatar=”http://buzaumedia.ro/wp-content/plugins/blockquote-pack-pro/img/other/steve-jobs.png”][/bs-quote]
Deși nu are putere juridică, șeful Palatului Comunal spune că această Unire să fie luată drept model și de către alți lideri din instituțiile administrative românești.
[bs-quote quote=”Acest moment trebuie continuat în toată România pentru că cel mai important este ca această Unire să se facă de jos în sus, dacă vreți. Deci acești oameni din localități simple din Moldova și-au declarat Unirea cu noi, iar noi trebuie să întoarcem același gest, și probabil mai marii și ai țării, și ai Europei și ai lumii vor înțelege că suntem o singură țară. Sper că acest simbol să fie atât de puternic, încât să determine acea schimbare pe care o așteptăm cu toții. ” style=”default” align=”center” author_name=” Constantin Toma” author_job=”primarul municipiului Buzău” author_avatar=”http://buzaumedia.ro/wp-content/plugins/blockquote-pack-pro/img/other/steve-jobs.png”][/bs-quote]
Pentru a se realiza Unirea dintre România și Moldova, specialiștii susțin că țara noastră trebuie să pregătească un plan foarte bine gândit, având în vedere implicațiile de ordin economic, social sau diplomatic pe care le-ar crea o astfel de schimbare. În legătură cu acest aspect, istoricul Marius Diaconescu a precizat cu ceva timp în urmă, în cadrul unei conferințe de presă că Unirea nu trebuie să se facă prin referendum în România și Basarabia așa cum se vehiculează în presă, ci o declarație a celor două Parlamente este suficientă, amintind că în 1940 nu a existat niciun referendum pentru anexarea teritoriului românesc. În cadrul unui interviu acordat unui ziar central, profesorul Petrişor Peiu, fost consilier pentru doi foşti prim-miniştri de la Bucureşti și subsecretar de stat pentru probleme economice între 2002 şi 2003a menționat că România ar trebui să investească 180 de miliarde de euro în infrastructura Basarabiei, pentru a o aduce la nivelul economic al țării-mamă. Această sumă reprezintă Produsul Intern Brut al României pe un an, dacă ne raportăm la situaţia actuală.
Totodată, el a mai adăugat că o ţară mare, precum România, cu teritoriu şi dincolo de Prut, este mult mai atractivă pentru firmele străine, pentru că acestea vor vedea o piaţă de desfacere mare, o ţară cu o populaţie de aproape 25 de milioane de locuitori. Specialistul a remarcat, pe de altă parte, ce s-a întâmplat cu Germania, după reunificare când țara a cunoscut un ritm de creştere economică mult mai alert, în comparaţie cu alte state din vestul Europei. Parlamentul României se reunește în ședință solemnă pe 27 martie, pentru a marca 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. În cadrul ședinței solemne va fi dezbătută și adoptată o Declarație solemnă pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România, la 27 martie 1918, prin care se va reflecta unitatea poporului și a limbii române, rolul avut de înaintașii politici și drumul care trebuie urmat de oamenii politici de astăzi, precum și dorința comună de a continua procesul de modernizare și integrare instituționala în Uniunea Europeană.









