Legea privind diminuarea risipei alimentare le propune operatorilor agroalimentari luarea unor măsuri bine stabilite pentru a se reduce pe cât posibil acest fenomen îngrijorător. Adoptată în 2016, legea a intrat în vigoare de puțin timp și are, în sfârșit, norme de punere în aplicare, oficializate de curând. Legea risipei alimentare a fost modificată semnificativ vara trecută însă, într-atât încât s-a ajuns, de la un mecanism obligatoriu, la unul facultativ pentru operatorii economici din sectorul agroalimentar.
Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare a intrat, în sfârșit, în vigoare la 1 februarie 2019. Ar fi trebuit să se aplice de multă vreme deja, însă a fost suspendată de două ori, nu a avut norme de aplicare – acestea au fost oficializate abia vinerea trecută, prin publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii Guvernului nr. 51/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016. Legea a intrat în vigoare într-o formă esențialmente diferită de cum a fost aprobată inițial în Parlament. Vara trecută a fost adoptată o lege care a modificat Legea risipei alimentare (cu toate că nici nu apucase să se aplice deloc în practică) – Legea nr. 200/2018 – și care a stabilit că mecanismele de prevenire a risipei nu mai sunt obligatorii pentru operatorii economici, ci facultative.
Tot prin această lege de modificare s-a clarificat, de asemenea, și care sunt operatorii economici care ar putea lua astfel de măsuri de prevenire a risipei, prin trimiterea la Regulamentul (CE) nr. 178/2002. În regulamentul european, operatorul din sectorul alimentar este definit astfel: „persoanele fizice sau juridice care răspund de îndeplinirea cerințelor legislației alimentare în cadrul întreprinderii cu profil alimentar aflată sub controlul lor”, iar întreprinderea cu profil alimentar e definită ca „orice întreprindere, indiferent dacă are sau nu drept scop obținerea de profit și indiferent dacă este publică sau privată, care desfășoară oricare dintre activitățile legate de orice etapă de producție, prelucrare și distribuție a produselor alimentare”.
Măsurile de prevenire a risipei au rămas aproximativ aceleași, nefiind modificate vara trecută: responsabilizare, vânzare la preț redus a produselor aproape de expirarea datei durabilității minimale, transferul alimentelor prin donație către operatori receptori. Totuși, magazinelor le va fi recomandat să încerce măcar două acțiuni de prevenire dintre cele întâi enumerate înainte de a se ajunge la distrugerea alimentelor.
Cei care vor primi alimentele prin donație nu vor avea voie să le vândă mai departe, se precizează în legea de modificare. Singurele exceptate de la această obligație sunt asociațiile și fundațiile, întreprinderile sociale sau serviciile sociale ale furnizorilor publici, care vor putea comercializa produsele către consumatorul final, la un preț mai mic. De asemenea, au mai decis parlamentarii prin această lege vara trecută, operatorii economici care vor dona alimentele vor beneficia de facilități fiscale: reducerea impozitului, scăderea bazei de impozitare etc.
În normele de aplicare sunt prevăzute măsuri de prevenire pentru operatorii din zona de producție primară, pentru cei din zona de prelucrare/procesare, pentru cei din sfera depozitării, distribuției și comercializării, cât și pentru cei din sectorul hotelier și de servicii de alimentație publică. Este detaliată, de asemenea, procedura de donare a alimentelor.
