O lună până la Paște! Ce trebuie să știm despre carnea de miel, ouă și alte produse specifice

de Stiri Buzau Media

Paste2Inspectorii Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) ai demarat deja controalele pentru verificarea condițiilor de igienă în care sunt produse, depozitate, transportate și valorificate carnea de miel și ouăle, precum și alte produse alimentare specifice Sărbătorilor Pascale.

Sunt vizate toate târgurile de animale, piețele agro-alimentare, abatoarele și centrele de sacrificare cu activitate temporară, unitățile de tranșare a cărnii, unități de procesare și depozitare a alimentelor de origine animală, precum și unitățile de vânzare cu amănuntul și unitățile de alimentație publică.

Sacrificarea mieilor se va realiza în unități de abatorizare autorizate sanitar veterinar pentru sacrificarea de ovine și care sunt publicate pe site-ul ANSVSA, sau în puncte de tăiere locale, care vor fi autorizate să funcționeze pe o perioadă determinată, sub supraveghere sanitară veterinară. Carnea și organele de miel sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoțite de un certificat de sănătate publică veterinară și poartă marca de sănătate. Carnea de miel sau ied care provine din unități autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare va fi marcată cu o marcă de sănătate de formă ovală cu dimensiunile de 6,5/4,5 cm, având inscripționate următoarele: ‘ROMÂNIA’ cu majuscule sau codul ISO al țării ‘RO’, numărul de autorizare acordat de ANSVSA, abrevierea ‘CE’ cu majuscule – se arată în comunicat.

Potrivit ANSVSA, carnea de miel sau ied rezultată în urma sacrificărilor în spațiile/locurile amenajate temporar va fi marcată cu marcă de sănătate de formă rotundă, cu un diametru de 3,5 cm, în interiorul căreia este înscris indicativul județului, urmat de codul numeric acordat de DSVSA județeană.

Punctele de tăiere locale sunt avizate să funcționeze numai în perioadele 21 — 27 martie 2016 și 14 aprilie — 3 mai 2016.

Autoritățile locale (Consilii Locale, Primării) care vor să organizeze, în localitățile pe care le conduc, puncte de tăiere locale, pot solicita în aceste perioade un aviz din partea Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) județene.

Spațiile avizate temporar pentru sacrificarea mieilor trebuie să fie amenjate corespunzător și să asigure: locuri special amenajate pentru sacrificarea animalelor, separate fizic de cumpărători, pentru a nu le produce disconfort; spații special amenajate pentru cazarea animalelor și cu posibilități de adăpare și furajare a acestora; sistem de alimentare cu apă potabilă rece și caldă; facilități de colectare și stocare în vederea dirijării la unități de neutralizare a sângelui și subproduselor necomestibile rezultate din sacrificarea animalelor; facilități de colectare a materialelor cu risc specific, rezultate în urma sacrificărilor și de dirijare a acestora la unități de neutralizare – se mai precizează în comunicat.

Dirijarea subproduselor, rezultate în urma sacrificărilor, către unități de neutralizare intră în responsabilitatea primăriei sau a administratorului locului de sacrificare, care au obligativitatea de a prezenta medicului veterinar oficial confirmarea din partea unei unității de neutralizare.

Carnea provenită din sacrificările efectuate în locurile special amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor va fi comercializată direct consumatorului final, imediat după sacrificare, examinare și marcare, și nu poate fi livrată către alte unități din domeniul alimentar înregistrate/autorizate sanitar veterinar. Este interzisă organizarea de locuri speciale pentru sacrificarea mieilor sau iezilor în zonele în care au fost impuse restricții din motive de sănătate a animalelor.

Cu ocazia controalelor, vor fi verificate și aspectele privind respectarea temperaturilor pe timpul transportului (în stare refrigerată sau congelată) și a condițiilor de depozitare și comercializare, mai spun reprezentanții ANSVSA.

În ceea ce privește vânzarea ouălor, producătorii și comercianții care valorifică ouă pentru consum uman, precum și fermele producătoare și centrele de ambalare ouă trebuie să fie autorizate/înregistrate sanitar veterinar conform legislației sanitare veterinare în vigoare, iar ouăle destinate comercializării se vor transporta numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar.

Este interzisă comercializarea ouălor cu coaja crapată sau lovită; acestea vor fi retrase de la vânzare și vor fi dirijate pentru valorificare în scopuri tehnice sau dirijate către o unitate de neutralizare. Ouăle proaspete prezintă coaja cu aspect mat, rugos, comparativ cu ouăle vechi la care coaja este lucioasă și netedă. La un examen simplu a densității în apă de robinet, ouăle proaspete trebuie să rămână la fundul vasului în care sunt puse, cu axul longitudinal paralel cu fundul vasului sau acesta să formeze cu fundul vasului un unghi de maxim 30-45 grade – avertizează inspectorii ANSVSA.

Laptele crud, destinat vânzării directe către consumatorul final sau prelucrării în brânzeturi, trebuie să provină numai de la animale sănătoase, care nu suferă de boli ce pot fi transmise la om, prin intermediul laptelui.

Produsele din lapte pot fi valorificate de către micii producători, în spații înregistrate sanitar veterinar în condițiile în care producătorul deține: documentul de înregistrare sanitară veterinară pentru vânzare directă sau vânzare cu amănuntul și certificatul de producător; fișa de sănătate a animalelor vizată de medicul veterinar; carnetul de sănătate cu viza medicului uman.

Producătorul trebuie să ofere consumatorului date privind identitatea, sortimentul de produs și data obținerii produsului, înscrise pe o etichetă atașată pe ambalaj sau pe tăblițe/panouri aplicate deasupra sau în dreptul produsului prezentat.

Expunerea produselor trebuie să se facă în vitrine, în recipiente confecționate din materiale necorodabile, ușor de curățat și igienizat (plastic, ceramică etc.). Comercializarea brânzeturilor trebuie să se facă în ambalaje de unică folosință (pungi din plastic sau hârtie cerată de uz alimentar). Sunt permise transportul și păstrarea în vederea vânzării directe către consumatorul final a brânzeturilor, în recipiente confecționate tradițional din lemn (putini), cu condiția ca acestea să fie curate și identificate corespunzător, pentru asigurarea trasabilității produselor și prevenirea contaminării.

Alte produse alimentare tradiționale, precum cozonaci, prăjituri, produse de panificație, legume de sezon, se pot comercializa în spații amenajate și înregistrate sau autorizate sanitar veterinar, sub controlul personalului de specialitate.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor recomandă cetățenilor să cumpere produse alimentare numai din unități înregistrate sau autorizate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor. Aceasta înseamnă că, atât carnea, cât ți alte produse de origine animală sau non-animală au fost supuse controlului sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor și nu constituie un pericol pentru sănătatea publică.

Lasă un comentariu

Lasă un răspuns