Ți-e dor de gustul roșiilor din copilărie? Un cunoscut retailer și-a propus să le readucă la raft cu ajutorul cercetătorilor de la Experimentală

de Stiri Buzau Media

Buzau-1600-seminte-rosii-romanesti-soi-nedeterminat-seminte-tomate-scdl-buzau-pret-Buzau-1600Două soiuri de roşii din anii ’80 şi alte trei invenţii ale unui cunoscut doctor inginer buzoian de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău dau zilele acestea testul degustătorului pentru şansa de a se regăsi din vara anului viitor pe rafturile retailerului german Lidl. Va fi ales un singur sortiment care va fi cultivat de un producător partener al Lidl, conform caietelor de sarcină întocmite de către specialiştii Staţiunii. ” Sperăm că în sezonul 2017 să avem aceste roşii la raft, iar dacă proiectul va avea succes, dorim să continuăm şi cu alte legume”, au declarat reprezentanţi ai Lidl, pentru economica.net.

Aceștia recunosc că produsul nu va intra în cursa pentru cel mai mic preț, deoarece costurile de producție sunt destul de ridicate. Dar, dacă proiectul va avea succes, el va fi extins, iar în viitorul apropiat oferta va fi completată și cu ceapă, ardei și varză din semințe românești.

Roşii-medicament, reînviate pentru consumatorul modern 

Lăsate de cultivatori în colţul destinat uzului personal, pentru că sunt mult mai perisabile decât hibrizii de generaţie nouă, soiurile Buzău 1600 şi 22, despre care cercetătorii susţin că sunt atât aliment cât şi medicament (au conţinut mare de licopen – o substanţă anticancerigenă), au şansa de a reveni în atenţia românilor aflaţi în căutarea gustului de odinioară. “Aceste soiuri sunt creaţii din anii 80, tradiţionale pentru România. Sunt soiuri apreciate pentru formă şi aromă, dar neglijate în ultimii ani de marii cultivatori din cauza apariţiei hibrizilor care fac fructe multe mai rezistente în timp.  Acestea rezistă  undeva la 10 zile dacă sunt culese mai devreme, faţă de hibrizi care fac fructe ce se pot păstra şi luni de zile de la recoltare. De aceea, legumicultorii le cultivă doar pentru uzul personal”, a explicat pentru economica.net dr. inginer Costel Vânătoru din cadrul SCDL Buzău, inventatorul celorlalte trei soiuri testate de Lidl.

Kristinica, Siriana şi  Florina – soiuri noi, gustoase şi productive

În ceea ce priveşte celelate soiuri testate de Lidl, Kristinica, Siriana şi Florina, acestea au fost selecţionate pentru că au perioade de vegetaţie diferite şi permit retailerului să eşaloneze producţia pe o perioadă mai îndelungată. Toate sunt create de inginerul Vânătoru în Staţiunea de la Buzău, iar unele poartă numele membrilor familiei lui. “Pentru noi, plantele sunt ca şi copiii noştri”, spune inginerul care a dat numele soiului după soţia sa Cristina, cea care l-a ajutat ca voluntar în activităţile de cercetare. “Kristinica este un soi din 2006 foarte productiv. Are avantajul că se coace primul în câmp, la finalul lunii iunie. Siriana este un hibrid omologat în 2006, gustos, cu fructe medii  foarte apreciat pentru spaţiile protejate, pentru că în România nu prea am avut soiuri pentru spaţiile protejate. Florina este un soi de câmp omologat în 2015 cu cel mai mare conţinut de licopen. Este foarte bun pentru sănătate”, a mai explicat cercetătorul.

De ce vrea Lidl legume din seminţe româneşti

Interesul Lidl şi al retailerilor internaţionali în general de a comercializa produse proaspete româneşti este legat de preferinţele consumatorilor care se declară atraşi de aceste categorii. De aceea, eticheta “made in România” funcţionează foarte bine ca un brand-ancoră şi poate fi exploatată la maximum în strategiile de marketing şi comunicare.

În ceea ce priveşte interesul pentru seminţele autohtone manifestat de Lidl, oficialii companiei susţin că aceasta este o componentă a programului elaborat împreună cu USAMV şi institutele de cercetare pentru susținerea producătorilor locali. Proiectul se va desfășura sub umbrela „Cultivat în România, specific românesc”, iar roşiile vor fi comercializate sub sigla “Piaţa Lidl”.

Oficialii Stațiunii de cercetare susţin însă că interesul retailerilor, în general, pentru produsele româneşti, vine şi în contextul modificării legii comerţului (321/2009) care îi va obliga pe aceştia să aibă pe rafturi 51% din produsele proaspete luate de pe lanţul comercial scurt. “Retailerii internaţionali fug în general să cumpere din România. În afara ţării sistemele de producţie sunt foarte bine organizate, astfel că ei îşi asumă nişte riscuri atunci când iau de la producătorul român. În agricultura românească există un model de piaţă arhaic, tribal chiar. Se cultivă la noroc. Spre exemplu, anul trecut a fost deficit de varză de toamnă pe piaţă, iar preţul a fost foarte mare. Anul acesta, din vânzările de seminţe pe care le-am avut, îmi dau seama că se va produce foarte multă varză şi preţul va fi mult mai mic, iar fermierii vor câştiga mai puţin”, a declarat Vânătoru.