Un deputat propune înființarea unor consilii la nivelul fiecărei administrații publice, formate din cetățeni, reprezentanții societății civile, antreprenorilor, cultelor, învățământului sau sindicatelor din zonă. Membrii noului consiliu ar fi aleși o dată la 4 ani și ar beneficia de indemnizație la fiecare ședință la care participă.
Schimbarea este justificată de faptul că cetățenii trebuie să ia parte la deciziile administrative și politice ale comunității din care fac parte. Modul de organizare a consiliului nu se substituie vreunei autorități locale, ci acest organism reprezintă societatea locală ca reper de participare la transparența deciziilor privind actele inițiate de aleșii locali, mai susține inițiatorul proiectului în expunerea de motive. Proiectul legislativ prevede completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale cu o nouă secțiune, Secțiunea 6 – Consiliul Consultativ.
Secțiunea 6 Consiliul Consultativ
“Art. 56 ¹ (1) Consiliul Consultativ este un organ asociativ cu rol consultativ aflat în coordonarea consiliului local, consiliului județean sau Consiliului General al Municipiului București, format din membri ai societății civile reprezentative la nivel local sau județean, a forurilor academice cu reprezentare locală, a conducerii unităților de învățământ preuniversitar și universitar dacă este cazul sau a unităților sanitare și clerul bisericesc, reprezentanți ai mediului de afaceri local, ai sindicatelor din sistemul bugetar afiliate la nivel național și ai asociațiilor de producători agricoli dacă este cazul.
(2) Consiliul Consultativ are rol consultativ în stabilirea politicii economice și sociale de la nivel local, avizează proiectele de hotărâri ale consiliului local, consiliului județean sau Consiliului General al Municipiului București în toate problemele de interes local sau județean cu excepția celor care sunt date prin lege în competența autorităților administrației publice centrale.
(3) Consiliul Consultativ analizează situația economică și socială a unității administrativ-teritoriale respective și face propuneri, în condițiile prevăzute de art. 8 și de alte acte normative în vigoare, privind:
- Dezvoltarea economiei locale
- Restructurarea sau reorganizarea serviciului public de interes local sau județean
- Relațiile de muncă
- Protecția socială și ocrotirea sănătății
- Învățământul și cercetarea
- Alte domenii stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale, județene sau Consiliul General al Municipiului București“.
Atribuțiile Consiliului Consultativ ar fi următoarele:
- Analizează și avizează proiectele de programe și strategii nematerializate în proiecte de acte normative, înainte de adoptarea lor
- Semnalează primarului, președintelui consiliului județean, primarului general al Municipiului București, consiliului local, consiliului județean sau Consiliului General al Municipiului București, apariția unor fenomene economice și sociale locale care impun elaborarea unor noi acte normative
- Elaborează, la solicitarea consiliului local, consiliului județean sau Consiliului General al Municipiului București, sau din proprie inițiativă, analize și studii privind realitățile economice și sociale
- Elaborează și susține implementarea de strategii, programe, metodologii și standarde în domeniul administrației publice locale.
Numărul membrilor consiliului va fi stabilit prin hotărâre a administrației respective, dar nu poate fi mai mic de 3 membri pentru localități până în 3.000 locuitori, 5 pentru cele până în 5.000 locuitori, 7 membri pentru localitățile până în 10.000 locuitori, 9 pentru cele cu populația între 10 și 20.0000 locuitori, 13 pentru cele cu 50.000 – 100.000 locuitori, 15 membri pentru localitățile cu peste 100.000 locuitori. Pentru București, numărul minim este de 90 de membri.
Alegerea membrilor se face în baza unui raport echitabil și a propunerilor venite din partea societății civile reprezentative la nivel local sau județean, a forurilor academice cu reprezentare locală, a conducerii unităților de învățământ preuniversitar și universitar, dacă este cazul, sau a unităților sanitare și clerul bisericesc, reprezentanți ai mediului de afaceri local, ai sindicatelor din sistemul bugetar afiliate la nivel național și ai asociațiilor de producători agricoli dacă este cazul. Singurele condiții pe care trebuie să le îndeplinească membrii propuși sunt:
- Cetățenie română și domiciliu în România
- Vârsta de 30 de ani împlinită
- Capacitate de exercițiu
- Nu a suferit condamnări pentru infracțiuni de drept comun săvârșite cu intenție
Proiectul legislativ a fost depus la Camera Deputaților, primul for decizional și așteaptă rapoartele de avizare de la comisiile de specialitate, pentru a intra la vot.
