În luna iunie, în data de 5, alegătorii vor putea să-şi aleagă primarii, consiliile locale şi consiliile judeţene. Preşedinţii consiliilor judeţene nu vor mai fi desemnaţi de către cetăţeni, ci de către consiliile judeţene, conform practicii de până în anul 2008.
Primarii şi secretarii unor comune din judeţ au fost miercuri informați despre actele normative de care trebuie să ţină cont la organizarea alegerilor locale din vară, dar şi calendarul acţiunilor din perioada electorală.
De asemenea, ședința tehnică de ieri a fost un prilej pentru reprezentanții unor instituții să atragă atenția asupra unor probleme cu care se confruntă. Spre exemplu, secretarul județului a atras atenția asupra aglomerației de la Casa Albă după încheierea votului, la predarea buletinelor, iar reprezentanții Poliției au sesizat faptul că nu au suficiente echipaje pentru intervenții și verificarea tuturor sesizărilor primite în ziua scrutinului.
Începând cu alegerile locale din 2016, nimeni nu va mai putea vota de două ori, iar alegătorii vor pierde mai puţin timp la secţie. Principala noutate a acestor alegeri va fi utilizarea în premieră a Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Mai exact, este vorba despre un sistem informatic care verifică în timp real datele fiecărui cetăţean care îşi exprimă opţiunea.
Astfel, cei care vor să fraudeze procesul electoral vor fi depistaţi instantaneu. Sistemul de prevenire a votului ilegal presupune o reţea formată din 18.553 de calculatoare, câte secţii de votare există în România.
Conectate la internet, acestea vor transmite în timp real datele votanţilor iar unitatea centrală va compară informaţiile cu cele primite de la computerele aflate în celelalte secţii.
O dată intraţi în secţia de votare, datele de pe actul de identitate vor fi introduse în acest sistem.În câteva secunde, operatorul de calculator va află adaca alegătorul are 18 ani, are drept de vot, este arondat la secţia respectivă şi, extrem de important, dacă a mai votat o dată. Există însă o problemă pe care autoritățile trebuie să o aibă rezolvată până în data de 5 iunie – internetul în localităţile mărginașe ale județului, mai ales în cele de munte unde și semnalul la telefon se prinde greu.
Cum funcţionează, de fapt, acest sistem? În ziua scrutinului, în fiecare secţie de votare va exista cel puţin o tabletă electronică. Când intră în secţia de votare alegătorul va fi îndrumat către persoana care operează tableta conectată la internet, denumită de lege operator de calculator. Această persoană îi va cere actul de identitate pentru a-i prelua codul numeric personal într-o bază de date electronică cu votanţi. Propriu-zis, actul de identitate va fi fotografiat cu ajutorul tabletei iar codul numeric personal va fi transmis automat într-o aplicaţie informatică pentru a fi verificat. Ulterior, procedura de votare este cea clasică, alegătorul urmând să semneze în lista electorală, să primească buletinele de vot şi stampila, să îşi exprime opţiunea în cabina de vot şi să introducă buletinele de vot în urmă. Fiecare alegător va putea vota numai în localitatea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, la secţia de votare unde a fost arondată strada unde locuieşte. În toate cazurile, alegătorii mai trebuie să fie conştienţi de faptul că vor putea vota numai în baza unui act de identitate valabil. Mai mult, AEP a pus la dispoziţia cetăţenilor o aplicaţie informatică pe site-ul www.registrulelectoral.ro în care aceştia pot verifica unde vor vota atât la alegerile locale cât şi la alegerile parlamentare. Un alt element de noutate îl constituie înfiinţarea Corpului experţilor electorali, o evidenţă a preşedinţilor secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora, creată şi administrată de AEP.
O altă noutate la aceste alegeri este că în funcţia de primar pot fi aleşi şi cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene.
După finalizarea alegerilor locale, la sfârşitul anului, cel mai probabil în data de 4 decembrie sau 11 decembrie, alegătorii vor putea să-şi aleagă reprezentanţii în Parlament. Trebuie ştiut că modul de desemnare a acestora a fost modificat, în sensul că s-a renunţat la scrutinul uninominal şi s-a revenit la scrutinul de listă, cetăţenii urmând să voteze liste de candidaţi şi nu candidaturi individuale. Bineînţeles, pot fi înregistrate şi candidaturi independente.
