Participarea la Gala HOP 2022 a fost un moment decisiv, deschizându-i noi orizonturi și tehnici care i-au îmbogățit talentul. În rolul captivant al lui Helen din „O noapte de pomină”, Maria îmbină cu măiestrie inocența și o inteligență sclipitoare, totul mascat sub un zâmbet ce păstrează secrete, dezvăluind o minte ageră și o inimă plină de viață.
Reporter voluntar: Ce te-a determinat să alegi o carieră în actorie? Ai un actor sau o actriță care te inspiră în carieră?
Maria Grundova: Am ales actoria inițial din dorința de a deveni mai dezinvoltă pe scenă în timpul concertelor, pentru a-mi gestiona mai bine prezența scenică. Însă, pe măsură ce m-am apropiat de această artă, m-am îndrăgostit iremediabil de actorie și nu am mai putut renunța. Actoria mi-a deschis un nou univers, în care am descoperit profunzimea și puterea de a transmite emoții la un nivel complet diferit. În ceea ce privește actorii care mă inspiră, îi admir enorm pe Liza Minnelli, pe Andrew Scott și pe Kristin Chenoweth pentru talentul și versatilitatea deosebite, mai ales în combinația dintre muzică și actorie.
Reporter voluntar: Cum ai descoperit ambele pasiuni, pentru actorie și muzică? Care a venit prima în viața ta?
Maria Grundova: Muzica m-a ajutat să îmi explorez emoțiile. Prin cântec am învățat să mă conectez cu publicul, dar și cu mine însămi, să-mi controlez vocea și expresivitatea. Actoria a venit ca o extensie naturală, când am realizat că prin ea pot adăuga o dimensiune nouă comunicării mele artistice. Cele două arte se completează perfect și ambele îmi oferă oportunitatea de a spune povești – fie prin versuri, fie prin cuvintele unui personaj.
Reporter voluntar: La secțiunea individual din cadrul Galei HOP 2022 ai primit premiul pentru cea mai bună actriță. Cum a influențat participarea la Gala HOP stilul tău de actorie? Ai descoperit noi perspective sau tehnici pe care le-ai integrat în munca ta? Ai o amintire frumoasă pe care ai vrea să ne-o împărtășești?
Maria Grundova: Gala HOP a fost o experiență transformatoare pentru mine. Am avut ocazia să întâlnesc actori tineri extrem de talentați și să învăț din stilurile lor diferite, ceea ce mi-a oferit o deschidere spre noi perspective. Am descoperit tehnici noi de explorare a vocii și a limbajului corporal, dar și un mod mai profund de a-mi construi personajele. Workshopurile conduse de Răzvan Mazilu au fost ca o adevărată școală pentru noi, în special în ce privește lucrul pe partea de musical. Am învățat cum să îmbin mai armonios interpretarea vocală cu cea actoricească, să fiu atentă la modul în care muzica poate susține evoluția unui personaj.
Reporter voluntar: În cea mai nouă premieră a Teatrului „George Ciprian”, „O noapte de pomină”, interpretezi rolul „Helen”. Cât de mult te regăsești în personajul pe care îl interpretezi și cum te influențează aceste asemănări în procesul de creație?
Maria Grundova: Helen este o combinație fascinantă de trăsături care o fac un personaj paradoxal și extrem de complex. Este un personaj scos direct din animațiile anilor ’30 – ‘40, un fel de Betty Boop modernă. Cântecul la ea este semn de punctuație, iar felul în care îl folosește adaugă un strat suplimentar de personalitate. La suprafață, pare o drăgălășenie naivă și jovială, dar sub această mască se ascunde un mic monstru din Loch Ness, gata să iasă la iveală atunci când este „călcată pe coadă”. E jovială și trăiește fără să-și facă prea multe griji pentru consecințe, dar pe măsură ce o cunoști, îți dai seama că sub masca de „fată naivă” se află o persoană calculată, care știe să-și joace cărțile. E adorabilă prin această dualitate, iar eu mă regăsesc mult în felul ei de a se alinta și de a aborda viața cu o aparentă ușurință.
Reporter voluntar: Cât de mult îți influențează experiențele personale abordarea unui rol și cât din interpretarea ta vine din cercetarea și studiul personajului?
Maria Grundova: Experiențele personale sunt un punct de plecare, un fel de fundație emoțională. Uneori, ele îmi oferă cheia pentru a înțelege mai bine anumite reacții ale personajului. Însă nu mă bazez doar pe ele. Cercetarea și studiul atent al contextului personajului, al epocii în care trăiește și al relațiilor sale sunt esențiale pentru a construi un personaj credibil. Încerc mereu să îmbin ceea ce știu din viața mea cu ce descopăr din analiza textului și a personajului.
Reporter voluntar: Cât de solicitante sunt stările prin care trece personajul „Helen” și care este evoluția acestuia din spectacol?
Maria Grundova: Helen este un carusel de emoții și stări, dar ceea ce mi se pare cu adevărat solicitant este jocul scenic în sine. Personajele intră și ies din scenă într-un ritm foarte rapid, aleargă dintr-o cameră în alta, și aproape că nu ai timp să respiri. Este un du-te vino continuu, care solicită multă energie și atenție. Fără să dau spoilere, pot spune că la final, Helen obține ceea ce și-a dorit încă de la început, deși într-o „formă” diferită față de cum ar fi anticipat.
Reporter voluntar: Cum crezi că personajul Helen din „O noapte de pomină” se diferențiază de Toinette din „Bolnavul închipuit”?
Maria Grundova: Cred că Helen și Toinette au mai multe în comun decât diferențe. Ambele personaje ascund, sub o aparentă naivitate, o minte extrem de perspicace și o abilitate naturală de a manipula situațiile în favoarea lor. Dincolo de jovialitatea și farmecul lor, amândouă știu exact ce vor și cum să obțină acel lucru.
Reporter voluntar: În ce fel diferă mesajul moral al acestei piese față de cel din comedia anterioară scrisă de Molière? Cu ce impresii și gânduri ai dori să rămână publicul după spectacol?
Maria Grundova: Spectacolul „O noapte de pomină”, nu cred că își propune neapărat un mesaj moral, ci mai degrabă funcționează ca o oglindă în care publicul se poate regăsi, fie în situații, fie în personaje. Este o comedie savuroasă, iar după spectacol, sunt sigură că publicul va pleca acasă cu o stare de bine și cu mult entuziasm. Este genul de spectacol care te face să te relaxezi și să te bucuri de o seară plină de umor și energie.
Reporter voluntar: Georgiana Pătrașcu
Design: Ștefania Carpen
Teatrul George Ciprian
