Biserica Ortodoxă prăznuieşte în fiecare an, pe data de 15 august, Adormirea Maicii Domnului. De asemenea, Biserica Catolică cinsteşte această sărbătoare în aceeaşi zi.
Nu există foarte multe date despre această sărbătoare în Sfintele Evanghelii, ci doar în tradiţia Bisericii. Acest eveniment este tratat în scrierile unor părinţi orientali: Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului, Sfântul Ioan Damaschin şi Patriarhul Modest al Ierusalimului.
În momentul în care Hristos Dumnezeu a decis să o aducă pe Maică Sfânta alături de El, l-a trimis pe Arhanghelul Gavril, cu trei zile înainte că fecioara să moară, să îi transmită spusele lui Hristos: „Acestea zice Fiul tău: Vremea este a mută pe Maică Mea la Mine. Nu te teme de această, ci primeşte cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viaţă cea nemuritoare”. La auzul acestora, Fecioara Maria, cuprinsă de dor, s-a bucurat de faptul că îşi va revedea Fiul şi a decis să meargă la Muntele Măslinilor pentru a se ruga. În drumul ei spre locaşul de rugăciune, Sfânta Fecioara Maria vede cum pomii de pe munte se apleacă.
După rugăciune decide să se întoarcă acasă, iar de îndată ce păşeşte în casă toate încăperile încep să se cutremure. Decide să aprindă multe lumânări şi îi mulţumeşte lui Dumnezeu, după care îşi cheamă rudele şi vecinii să o ajute la grijitul casei şi toate cele necesare pentru îngroparea ei. Le spune tuturor ceea ce îngerul i-a transmis şi le arată tuturor darul care i-a fost oferit: o stâlpare de finic.
Odată cu ridicarea Fecioarei Maria la ceruri, Apostolii îi ajutară pe credincioşi cu aşezarea trupului care a dat viaţă Mântuitorului nostru în satul Ghetsimani.
Adormirea Maicii Domnului este considerată una dintre cele mai importante sărbători închinate „celei mai cinstite decât heruvimii şi mai mărite fără de asemănare decât serafimii”.
Pentru acest moment, credincioşii se pregătesc timp de două săptămâni, prin post şi rugăciune. În calendarul Bisericii Ortodoxe există patru sărbători închinate Fecioarei Maria: Naşterea Maicii Domnului, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, Bunavestire şi aceasta din urmă, considerată a fi de o covârşitoare însemnătate. Biserica Ortodoxă o cinsteşte cum se cuvine pe Maica Domnului, aceasta fiind pomenită la fiecare slujbă prin rugăciuni, cântări religioase, acatiste sau paraclise.
Pe Fecioara Maria o au ca şi ocrotitoare copiii care au fost botezaţi cu numele ei sfânt şi tot ea este purtătoarea de grijă a tuturor mănăstirilor din ţara noastră.
Conform specialiştilor în Etnografie şi Foclor de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi, de Sfânta Maria se culeg flori şi se pun la icoana Preacuratei, considerându-se că ele vor fi bune de leac.
„Gospodinele duc, pe 15 august, la biserică fructe pe care le slujesc şi apoi le dau de pomană pentru sufletul rudelor decedate. Tradiţia spune că, dacă de Sfânta Maria înfloresc trandafirii, va fi toamnă lungă”.
Adormirea Maicii Domnului este o sărbătoare de tristeţe pentru creştini pentru că se cinsteşte moartea şi înălţarea Fecioarei Maria cu trupul la cer. Conform tradiţiilor bisericeşti, pe data de 15 august, cu ocazia sărbătorii de Sfânta Maria – 2015 nu se spune „La mulţi ani” celor care poartă numele sfintei. Cei care poartă numele Sfintei Maria îşi vor serba onomastica pe 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică, respectiv la Naşterea Maicii Domnului. Sfânta Maria 2016. După o pioasă tradiție veche, cunoscută mai întâi în Apus și trecută apoi și în Răsărit, la trei zile după adormirea ei, Sfânta Fecioară ar fi fost ridicată cu trupul la cer, ca și dumnezeiescul ei Fiu. Sfânta Maria Mare este cunoscută ca Paștele din timpul verii, tocmai pentru că vorbește despre Învierea cu trupul a Maicii Domnului. Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, potrivit CrestinOrtodox.ro.
Tradiţia spune că în ziua de Sfânta Maria se merge la biserică şi se împart struguri, prune şi faguri de miere pentru sufletul celor care au murit. În unele zone, după slujba, femeile merg la cimitire pentru a tămâia mormintele celor dragi. În biserică se pomenesc cei adormiţi, dar şi cei care au purtat numele Sfintei Fecioare. Fetele nemăritate obişnuiesc să culeagă flori, pe care le duc la biserică pentru a fi sfinţite, apoi le iau acasă şi le aşează în dreptul icoanei Maicii Domnului.
Sfânta Maria 2016. Se crede că astfel acestea vor avea parte de sănătate şi o soartă bună. Mai mult, se spune că aceste flori au puteri tămăduitoare, ele putând alina dureri şi ocroti casa respectivă. Mai mult, în trecut, fetele purtau o planta numită „năvalnic”, care avea puterea să aducă peţitori.
Sfânta Maria 2016. Între cele două sărbători dedicate Sfintei Maria – 15 august şi 8 septembrie, când se sărbătoreşte Naşterea Maicii Domnului – este timpul prielnic semănării grâului. Mai multe lăcaşuri de cult din ţară care o au ca ocrotitoare pe Maica Domnului îşi serbează încă de vineri (14 august) hramul. Sărbătoarea vine şi cu o serie de superstiţii de Sfânta Maria Mare, care ar fi bine să nu fie trecute cu vederea. De acum încolo, este interzis scăldatul în apele curgătoare căci se crede că râurile au fost spurcate de cerb. Tot odată cu 15 august şi cu apropierea toamnei, tradiţia populara ne invată că este bine să nu mai dormim afară sau pe prispă.