Cunoscut şi sub numele de Natanael, Sfântul Bartolomeu a fost unul din cei Doisprezece Apostoli. Este pomenit în Evangheliile sinoptice şi în Fapte. Prăznuirea lui se face în 11 iunie (împreună cu Sfântul Apostol Barnaba) şi în 25 august (mutarea moaştelor sale). După Înălţarea Domnului, Bartolomeu a propovăduit în Asia împreună cu Apostolul Filip, cu sora lui Filip, Mariana şi cu Apostolul Ioan. Mai târziu a propovăduit în India şi în Armenia unde a fost martirizat. Înainte de a merge în India, el a fost crucificat cu capul în jos în Hierapolis împreună cu Apostolul Filip pentru că au omorât un şarpe uriaş pe care oamenii îl adorau şi pentru că a vindecat mulţi bolnavi prin rugăciunile sale. El a fost dat jos de pe cruce în timpul unui mare cutremur pentru că oamenii au crezut că Dumnezeu îi judecă; Sfântul Filip murise deja.
Apoi, el a mers în India, a tradus Evanghelia după Matei şi a vindecat-o pe fiica regelui Armeniei de demenţă; dar invidiosul frate al regelui l-a crucificat, jupuit şi apoi i-a tăiat capul. Creştinii i-au îngropat trupul, dar datorită minunilor care se întâmplau lângă aceste moaşte, păgânii au aruncat sicriul său în mare. Sicriul a ajuns în insula Lipara unde episcopul Agaton – care-l cunoscuse într-o vedenie, în timp ce dormea – l-a înmormântat într-o biserică. Sfântul Bartolomeu i-a apărut Sfântului Iosif Imnograful şi l-a binecuvântat să fie capabil să cânte imnuri de credinţă, spunându-i: „Apa înţelepciunii să curgă peste limba ta!” De asemenea, el i-a apărut împăratului Anastasius (491-518) şi i-a spus că va ocroti oraşul nou construit Dara. Ulterior, moaştele sale au fost transferate la Roma unde minunile au continuat.