Sfinţii 40 de mucenici și tradiţia celor 40 de pahare. Obiceiurile sfinte pe care trebuie să le respecți în această zi

de Stiri Buzau Media

Pe data de 9 martie sunt pomeniţi în calendarul ortodox Sfinţii 40 de mucenici din Sevastia.

Sfinţii mucenici erau toţi ostaşi în armata romană staţionată, în timpul împăratului Liciniu (308 – 324), în Sevastia Armeniei, şi proveneau de fel din zona Asiei Mici (Capadocia). Conducătorul lor militar se numea Agricola, un aspru luptător împotriva creştinilor. Aflând că un grup de 40 de ostaşi din subordinea sa a refuzat să se închine idolilor, fiind creştini, le-a ordonat să îşi lase credinţa. În numele celor 40 a răspuns Chirion, cel mai mare în grad dintre ei: ‘Cum am luptat şi am biruit pe vrăjmaşi, pentru împăratul pământesc, tot aşa vom lupta şi pentru Împăratul ceresc, împotriva vrăjmaşilor Lui’. Neputând să îi convingă să renunţe la credinţa în Hristos, Agricola a ordonat ca cei 40 de tineri ostaşi să fie obligaţi să intre – dezbrăcaţi – în lacul Sevastia, care era în acea perioadă a anului aproape îngheţat. Unul dintre ei nu a rezistat şi a ieşit din lac, dar, intrând în baia caldă cu care erau ademeniţi cei din lac, a murit.

Numărul mucenicilor s-a completat cu unul dintre cei care îi păzeau. Acesta, văzând tăria martirilor, s-a declarat şi el creştin şi a intrat în lac, alături de ceilalţi. După ce au fost scoşi din apă, martirilor li s-au sfărâmat gleznele, apoi au fost arşi de vii.

Cei 40 de mucenici sunt după numele lor: Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton şi Aglaie.

***

Ziua de Măcinici (9 martie) este socotită în calendarul popular începutul Anului Agrar, celebrat la hotarul dintre iarnă şi vară, dintre zilele friguroase ale Dochiei şi zilele călduroase ale Moşilor. În ziua de Măcinici s-au suprapus două sărbători de înnoire sezonieră a timpului: ultima zi a Babei Dochia, când, conform tradiţiei, aceasta moare şi se preface în stană de piatră, şi prima zi a Moşilor.

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Sfinţii 40 de Mucenici

În ziua de 9 martie, tradiţia spune că gospodinele trebuie să pregătească mucenici. Există două reţete celebre de mucenici, şi anume cei fierţi în apă care se pregătesc cu nucă, scorţişoară şi coajă de lămâie. Cea de-a doua reţetă este cea a mucenicilor moldoveneşti care se fac din aluat în forma cifre opt, care se coc la cuptor.

Conform obiceiului popular, mucenicii se împart la rude, vecini, oameni sărmani, pentru pomenirea celor morţi, dar şi pentru belşugul viitoarelor recolte.

De Sfinţii 40 de Mucenici se spune că poarta cerului se deschide şi moşii se întorc între cei din care s-au ridicat. Situarea acestei sărbători în preajma echinocţiului nu este întâmplătoare, deoarece în viziunea populară, trecerea între cele două lumi se poate face numai urmând drumul Soarelui.

În preajma acestei sărbători, în mediul rural se pregăteşte pământul pentru noul an agricol şi a uneltelor necesare. De asemenea, pe data de 9 martie se încheie „Zilele Babelor” și începe săptămâna moșilor.

O altă tradiție populară care se respectă în anumite zone ala țării este cea a aprinderii focurilor rituale în dimineața zilei de 9 martie. Acest obicei simbolizează „incinerarea” spiritului iernii și renașterea spiritului verii. Acest moment este marcat totodată și de echinocțiul de primăvară pe stil vechi.

În Banat, copiii scormoneau şi băteau cu „botele” (beţele) în foc, iar mamele lor împrăştiau cenuşa rămasă după stingerea jarului în jurul caselor şi adăposturilor de animale şi păsări. Focurile de Macinci erau considerate purificatoare, întrucât curăţau spaţiul de forţele malefice în ultima zi a anului vechi şi în prima zi a anului nou.

Se mai spune că în ziua Mucenicilor se trasează hotarul dintre iarnă şi vară, dintre zilele aprige ale Dochiei şi cele călduroase ale Moşilor. În ziua de 9 martie s-au suprapus două sărbători de înnoire sezonieră a timpului: ultima zi a Babei Dochia și Moșilor. Tradiția spune că Baba Dochia moare și se transformă în stană de piatră în ziua de Mucenici, iar Moșii sunt jertfiţi şi transformaţi în cenuşă pe rugul funerar, pentru dreapta lor credinţă.

În ziua de 9 martie se făceau numeroase pronosticuri meteorologice ale noului an. Dacă pământul este îngheţat în această zi, se zice că toamna nu vor fi brume şi oamenii pot semăna porumbul cât de târziu; iar dacă nu îngheaţă, toamna va pica bruma devreme şi din cauza aceasta oamenii trebuie primăvara să semene repede. De asemenea, se crede că aşa cum va fi timpul în ziua de Măcinici va fi toată primăvara. Credinţa că începutul simbolic al activităţilor economice la Anul Nou aduce spor şi belşug era foarte puternică, în ziua de 9 martie era scos plugul în ţarină şi se trăgea prima brazdă. Ieşirea cu plugul în moşie avea valoare de simbol, întrucât din acel moment începea anul agrar.

 

Știri despre: