Oricât de tentante ar părea aceste proprietăţi benefice, dacă ajungi să bei suc de sfeclă în loc de apă, este evident că nu te poţi aştepta numai la lucruri bune… Iată principalele efecte adverse ale sucului de sfeclă pe care trebuie să le ai în vedere:
1. Pietre la rinichi
Cel mai important efect advers de care trebuie să fii conştient este modul în care afectează rinichii. Pacienţilor cu probleme renale şi celor cu risc ridicat de a capătă pietre la rinichi li se recomandă chiar să ocolească sucul de sfeclă roşie. Potrivit cercetătorilor medicali, oxalaţii continuti de sfeclă ar constitui fix materia prima din care se formează calculii renali. Deşi partea rădăcinoasă a sfeclei conţine mai puţini oxalaţi decât tulpină terestră şi frunzele, noi te sfătuim totuşi să nu rişti.
2. Modificarea coloratiei urinei şi a scaunelor
Cunoscut sub numele de beeturia sau betaninuria, acest fenomen se manifestă prin pigmentarea roşiatică a urinei că urmare a betaninei, un pigment natural de culoare roşie. şi scaunele pot capătă această coloratie, fiind adeseori confundate cu cheaguri de sânge. Deşi pare un simptom alarmant, fenomenul descris este de regulă inofensiv şi nu persistă mai mult de 48 de ore de la consumarea de sfeclă roşie. Dacă problema continuă mai mult de două zile, adresează-te neapărat medicului.
3. Fluctuaţii bruşte ale tensiunii arteriale
Sucul de sfeclă poate coborî tensiunea arterială, ceea ce este o veste bună dacă urmăreşti în mod intenţionat acest lucru. Chiar şi aşa, însă, amestecarea sucului de sfeclă cu medicaţia antihipertensivă sau cu alte medicamente care determina în mod direct coborârea tensiunii arteriale, precum Viagra, de exemplu, poate provoca fluctuaţii bruşte periculoase.
În plus, vasodilatatia durativă şi supraconsumul de substanţe vasodilatatoare pot induce chiar probleme cardiovasculare. Scăderea bruscă a tensiunii arteriale şi colapsul cardiovascular pot avea drept consecinţă chiar intrarea în comă. În prezent nu există foarte multe cercetări care să avertizeze consumatorii în acest sens, aşa că până ce lucrurile nu se lămuresc, te sfătuim să fii precaut cu privire la curele prelungite cu sfeclă roşie.
4. Deranjamente stomacale
Consumat în porţii mari, sucul de sfeclă roşie poate provoca deranjamente stomacale. Unii nutriţionişti recomandă introducerea treptată a sucului în alimentaţie pentru a-i permite stomacului să se acomodeze, dar au existat chiar şi cazuri de boli gastro-intestinale legate de consumul de sfeclă crudă. Fructanii, un tip de carbohidraţi cu catenă scurtă, pot ridică probleme celor cu sensibilitate intestinală, şi mai ales pacienţilor cu sindrom de colon iritabil.
5. Extazul zahărului?
Orice ai face, nu ai cum să eviţi concentraţia mare de zahăr conţinută de sfeclă roşie. O porţie de 100 g de sfeclă crudă conţine aproape 7 g de zahăr. Chiar şi dacă presupunem că foloseşti doar aceste 100 g la prepararea sucului, tot vorbim despre un exces de zahăr. Totuşi, trebuie să avem în vedere faptul că, deşi sfeclă are un indice glicemic de aprox. 64 (adică mediu), sarcina glicemica a acesteia, adică efectul propriu-zis asupra glicemiei, are valoarea 5 (adică mică). Cu alte cuvinte, sucul de sfeclă roşie poate fi considerat inofensiv din acest punct de vedere atât timp cât nu conţine zahăr adăugat şi presupunând că, în rest, respecţi o alimentaţie echilibrată.
6. Tulburări de reglare a tensiunii arteriale
Potrivit unor teorii, administrarea de vasodilatatoare pe perioade îndelungate poate descuraja producţia naturală de oxid nitric. În acest caz, dispariţia unui mecanism natural de reglare a tensiunii arteriale te predispune pe termen lung la dezechilibre ireversibile. Părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte validitatea acestui fapt şi în cazul consumului de sfeclă. Deşi recunosc că nitratii naturali sunt net superiori nitratilor sintetici, cercetătorii avertizează că excesele pot avea consecinţe nefaste asupra tensiunii arteriale şi a funcţiei de autoechilibrare a acesteia.
Când ştiu că trebuie să mă opresc?
Nutriţioniştii sfătuiesc limitarea aportului de suc de sfeclă sub 250 de ml per porţie, adică echivalentul a aprox. două căpăţâni de sfeclă. Dacă gustul natural ţi se pare neplăcut, poţi să combini sucul de sfeclă cu sucuri de mere sau de portocale.
Potrivit unor „experţi” autoproclamaţi, poţi consumă suc de sfeclă în fiecare zi fără să te expui vreunui pericol. În realitate, însă, trebuie neapărat să consulţi sfatul medicului înainte să adopţi această practică! Dacă deja iei medicamente de scădere a tensiunii arteriale, îţi poţi pune sănătatea în pericol.
