Fostul deputat PNL de Buzău și fost consilier al lui Klaus Iohannis, George Scutaru, va merge din nou în fața instanței peste o lună. Vineri, la primul termen în procesul în care acesta este judecat pentru spălare de bani, completul de judecată a dictat o primă amânare a cauzei, până pe 18 martie. Începând cu aceată dată, va începe administrarea probelor în dosar.
George Scutaru (deputat şi preşedinte al organizaţiei PNL Buzău la acea vreme) a fost trimis în judecată de DNA în luna septembrie a anului trecut, împreună cu Dan Motreanu (secretar general al PNL şi deputat de Călăraşi) și cu Ana Maria Schaer, administratorul unei societăți comerciale.
Potrivit DNA, în anul 2008, fostul preşedinte CJ Buzău, Cristinel Bîgiu (denunţător în dosar), prefect la momentul faptei, a primit 700.000 de euro mită de la primarul din Jilava, Adrian Mladin, în schimbul acordării sprijinului acestuia din urmă în demersurile de punere în posesie cu suprafeţe de teren aflate pe rază municipiului Buzău.
Banii au fost împărţiţi de Cristinel Bîgiu cu George Scutaru (deputat şi preşedinte al organizaţiei PNL Buzău la acea vreme), care a primit suma de 170.000 euro, şi Dan Motreanu (secretar general al PNL şi deputat de Călăraşi), care a luat 250.000 de euro, sumele fiind destinate pentru finanţarea campaniei electorale din 2008 (alegeri locale şi generale) a candidaţilor PNL. Pentru a disimula provenienţa acestor sume de bani, Scutaru, Motreanu şi Schaer Ana Maria, administrator de firmă, trimisă și ea în judecată, au iniţiat un mecanism financiar fictiv, folosindu-se de documente justificative ce nu corespund realităţii, prin care suma de 1.213.085 lei a fost transferată, în mai multe tranşe, din contul societăţii administrată de către aceasta din urmă către o firmă administrată de un cetățean chinez care a produs articole de vestimentaţie folosite ca materiale în campania electorală.
Procurorii DNA precizau în rechizitoriu că liderii unor partide politice din România urmăresc obţinerea de sume de bani pentru campaniile electorale, indiferent de modul în care au fost procurate, şi acceptă posibilitatea ca banii să provină din infracţiuni de corupţie.
Înregistrarea SC Quick Monitoring Media QMM SRL, pasarea responsabilităţii acesteia către persoane de încredere, încheierea de contracte prin interpuşi în numele societăţii, transferurile bancare succesive folosite pentru a îngreuna eventualele verificări, folosirea candidaţilor, inclusiv a celor ‘fără şanse’, pentru a obţine fonduri necesare campaniilor electorale creionează un mecanism des întâlnit în politică românească: lideri ai unor partide politice urmăresc obţinerea de sume de bani indiferent de modul în care acestea au fost procurate, acceptă şi posibilitatea că acestea să provină din infracţiuni de corupţie, solicită propriilor candidaţi sprijin financiar (în fond o formă mascată de a candida contracost, cu cât suma oferită este mai mare, cu atât locul pe listă este corespunzător ierarhic), folosesc firme ‘de casă’ şi introduc elemente de extraneitate (unde nu sunt firme off-shore, sunt furnizori asiatici s.a.m.d.), după modelul societăţilor evazioniste conduse de cetăţenii străini – se mai arată în rechizitoriul DNA.
