Cum s-au reîmpădurit în Buzău nici 1000 de hectare după ce s-au “ras” aproape 3 milioane metri cubi de lemn

de Stiri Buzau Media

debf12a48d64e692d10fdf99ce77a6ae_79769400Autorităţile transmiteau pe toate canalele, la sfârşitul anului trecut, că volumul lemnului recoltat a scăzut cu 6,2 la sută, în timp ce suprafaţă pe care s-au realizat lucrări de regenerare a crescut cu 12,3 la sută, suprafaţă fondului forestier crescând cu 0,1 la sută, potrivit unor date transmise de Institutul Naţional de Statistică (INS). Nimeni nu cunoaşte însă, cu exactitate, amploarea fenomenului tăierilor, atât timp cât cele ilegale sunt rar descoperite şi nu pot fi contabilizate întocmai. Spre exemplu, Curtea de Conturi a vehiculat o cifra de 80 milioane mc tăiaţi ilegal în perioada 1990 – 2012. Practic, este echivalentul volumului celor 250.000 – 300.000 ha tăiate ras-brăcuite, menţionate anterior, se spune în Inventarul Fondului Naţional, lansat la sfârşitul anului trecut de Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România “Nostra Silva” şi platforma online Fordaq.

Sursă citată neagă însă că anual ar fi fost tăiat ilegal un volum de aproximativ 8,8 milioane de metri cubi de lemn, cifra anunţată şi de Ministerul Mediului, rezultând din diferenţa dintre volumul de 26,69 milioane mc “dispărut” şi volumul mediu legal exploatat de 18 milioane mc, proprietarii precizând că această diferenţa are drept cauze lemn tăiat ilegal, dar şi lemn mort, rezultat al eliminării naturale, precum şi erori ale metodei de calcul.

Locul trei pe țară la cele mai puține reîmpăduriri

O situaţie a Institutului Naţional de Statistică arată însă că, de fapt, peste 135 de milioane de metri cubi este volumul total de lemn exploatat în România, în perioada 2002 – 2011, de către firmele care îşi desfăşoară activitatea în domeniu. Iar judeţul Buzău se situează pe un loc fruntaş, cu 2.978.062 mc de lemn exploatat în perioada mai sus menţionată. Cu toate acestea, s-au reîmpădurit doar 816 hectare de teren forestier, din care numai 48 ha în 2011, după Ilfov şi Sălaj fiind al treilea judeţ din ţară cu cea mai mică suprafaţă împădurită prin regenerări artificiale. Practic, s-a acoperit doar o mică parte din suprafaţă despădurită.

Judeţul din care s-a exploatat cea mai mare cantitate de lemn, între anii 2002 – 2011, peste 18 milioane de metri cubi, a fost Suceava, acesta fiind urmat apoi în top de Neamţ şi de Bacău.

Cel mai mic volum de lemn exploatat în aceeaşi perioada de timp în România s-a înregistrat în judeţul Teleorman, respectiv 543.235 metri cubi, conform datelor INS.

Tot între anii 2002 – 2011, s-au efectuat regenerări artificiale, mai exact plantări de butaşi, puieţi sau şade pe terenuri de unde arborii au fost exploataţi sau pe terenuri care nu deţineau iniţial vegetaţie forestieră, pe o suprafaţă totală de 129.769 de hectare.

Tot judeţul Suceava a ocupat primul loc în top şi în acest caz, în această regiune a ţării plantandu-se puieţi pe o suprafaţă de 12.332 de hectare, cu 3.835 hectare în plus faţă de cea înregistrată în judeţul Harghita, clasat pe locul al doilea.

La polul opus, s-au aflat în aceeaşi perioada de timp judeţele Ilfov şi Sălaj unde suprafaţă terenurilor pe care s-au efectuat regenerări artificiale a fost mai mică de 620 de hectare, potrivit datelor furnizate de INS.

Însă, atât specialiştii cât şi marii exploatatori explică defrişările prin aşa-zisele operaţiuni de igienă.

Potrivit unor date de la INS, în perioada 1990 – 2012 au avut loc tăieri de igienă (arbori doborâţi de vânt, rupţi, bolnavi) pe circa 16 milioane de hectare de pădure. Aceste tăieri, atât de numeroase, maschează de fapt tăieri ilegale de arbori, fiind una dintre soluţiile creative de a fură lemn legal, având în vedere că în cazul tăierilor de produse accidentale (copaci rupţi) aceste diferă în funcţie de tipul de proprietate. De exemplu, în pădurile de stat legea permite să se taie 23% din pădure, în pădurile administraţiei publice – 50%, iar în pădurile proprietate privată până la 70%.

O statistică recentă arată că, în fiecare ora, în ţară noastră sunt tăiate trei hectare de pădure, iar cei care fac acest lucru arareori fac ceva pentru a reîmpăduri zona exploatată. Din acest motiv, ţară noastră este pe locul 13 între ţările europene, în funcţie de suprafaţă medie împădurită. Un alt efect nefast este acela că ocupăm locul patru în Europa, pe harta riscului dezastrelor naturale.

Încă o dovadă că domeniul forestier din România este dominat de haos, abuzuri şi mică înţelegere. Aşa a fost întotdeauna, iar acest lucru a condus la o realitate terifiantă: doar un sfert din suprafaţă ţării mai este împădurită în acest moment, comparativ cu 80%, în vremurile de demult. Iar lipsa sancţiunilor a fost principala problema care ne-a condus aici.

Lasă un comentariu

Lasă un răspuns